luni, 3 mai 2010

Toader Paleologu sau despre singuratatea tradatorului

***

Toader Paleologu reprezinta cu siguranta o figura aparte in politica romaneasca. Coborand in filiatie directa din Bratianu-Cartof, fiul conului Alecu a reusit sa umple de rahat istoria unei familii care a facut parte din establishmentul politic al tarii vreme de mai multe secole. Toderita are ambit. Pe acest lucru a marsat Traian Basescu atunci cand l-a convins sa candideze pentru un fotoliu de parlamentar din partea PD - ului. Toderita s-a ales. S-a ales si parlamentar si ministru. Dar cu ce pret?

Incercand sa intoarca favorul celui care l-a impus in politica mare, Toderita s-a umplut cu fecale mai rau decat o fosa aseptica. Basescu a devenit "pleasca" in ochii d-lui fiu al conului Alecu. Sa fie primit de poporul pedist.  Mai mult, acelasi domn presedinte este "erou; Dreptei" in acceptiune paleologiana de rit nou. Ca pe rit vechi Alexandru Paleologu ii spunea pe nume Basescului: comunist!

Dar tolba prostiei este plina la Paleologu cel Mic. "Am avut o maimuţă pe care o chema Ma. Aici este o mică laşitate din partea mea. Cånd eram mic şi făceam pipi în ţarc, dădeam vina pe maimuţă“, declara mai acum cateva luni domnul fost ministru la un post de televiziune. Vi se pare deplasat ca un asemenea individ a ajuns sa conduca un minister intr-o tara membra a Uniunii Europene? Si mie. Si totusi, pana si eminentele cafenii ale PD - ului a sesizat penibilul situatiei in care se complace acest vlastar ratat al aristocratiei romanesti.

Ca urmare, in guvernul Boc 4 dl. Paleologu nu a mai avut loc.  Din cauza Prostiei, din cauza aplicarii stricto sensu a teoriei tovarasilor de drum, nu se stie inca. Insa Toderita este somer. Si cu ce se poate indeletnici un somer in asemenea vremuri fade? Scrie. Scrie prost, dar scrie. Chiar are si un blog.  Pe care scrie stupiditati. De citit nu il mai citeste mai nimeni. Deh, au trecut vremurile cand postacii de partid ii umpleau blogul de comentarii.

Julius Caesar, preluat mai tarziu de un erou de-al lui Caragiale parca ne spunea  "Iubesc trădarea, dar urăsc pe trădător". Caragiale? Dar avem si noi. Paleologu. Un adevarat si trist - poate uneori vesel - personaj caragialian.