joi, 27 decembrie 2012

Sorin Grindeanu si teama de succes

***
Sorin Grindeanu este unul dintre politicienii timisoreni bine ancorati in problematica zonei Banatului. Tanar, prolific in politica de la o varsta destul de primavaratica, coleg de generatie cu Victor Ponta si Daciana Sarbu, de numele lui Grindeanu se leaga multe dintre sperantele Banatului. Cunoscator atat al mediului privat de bussines cat si al functiilor administrative din aparatul de stat, el reprezinta un tip de politician destul de rar intalnit in jungla noastra balcanica, in care, de obicei, cel ales intr-o functie publica face bani fara a se mai incurca in hatisurile originalei noastre economii de piata.

Din pacate insa, Sorin Grindeanu da semnele unui refuz la adresa propriei evolutii politice. Precum celebrul comandant William Riker din nu mai putin celebrul serial Star Trek - The Next Generation, cel care refuza de fiecare data comanda unei nave, desi avea toate calitatile unui lider, doar pentru a ramane sub tutela capitanului Picard, tot asa si fostul viceprimar al Timisoarei refuza, cu obstinatie parca, pasul decisiv in politica mare. A avut sansa de a candida la primaria orasului Timisoara, putea deveni presedintele filialei judetene a PSD, se vorbea prin cercurile informate chiar de un eventual portofoliu in cabinetul Ponta 2...Nimic din toate acestea nu a devenit realitate. In opinia mea mandatul de deputat obtinut de catre Grindeanu in Colegiul 2 Timis, nedublat de o prezenta in Executiv, este un regres. In Camera Deputatilor Sorin Grindeanu este doar membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. In functia de viceprimar al Timisoarei putea face mult mai multe.

Sa ne aducem aminte de cea ce a facut Grindeanu doar in ultimele saptamani; proiectul pentru un nou spital de copii, atat de necesar Timisoarei in urma pactizarii fostei administratii Ciuhandu cu mafia imobiliara tiganeasca, cea care a obtinut in instanta cladirea Spitalului Louis Turcanu prin non-combatul fostei administratii a orasului, proiect vizat pozitiv de catre premierul Ponta sau gestul reparatoriu incarcat de o doza mare de noblete, prin care fostul viceprimar a obtinut ca numele jurnalistului Mile Carpenisan sa fie atribuit unei strazi a orasului. Sunt chestiuni care nu se uita foarte usor.

Ce l-ar determina oare pe Grindeanu sa faca pasul decisiv? Greu de intuit, insa nu ne ramane decat sa speram ca gugulanul din el ii va da doza de ambitie necesara  atacarii unui nou nivel din politica romaneasca.

luni, 24 decembrie 2012

Craciun Fericit

***
CRĂCIUN FERICIT SA AVEȚI, ALATURI DE FAMILIILE VOASTRE ȘI DE TOȚI CEI DRAGI.
 
 

luni, 17 decembrie 2012

Un porc pentru dl.Basescu

***
Devine simpatic guvernatorul republicii bananiere Romania atunci cand se contrazice intr-un stil absolut dambovitean! Mai tineti minte declaratia Lichelului de mai acum cateva saptamani? Nu vrei sa inghiti porci, o broscuta mai merge, un porc e greu de inghiti, a spus Basescu, in cadrul unei emisiuni la postul B1 TV. Boala tipica a politicianului roman...Declaratiile extrem de tari, dure, neechivoce, fac cel mult deliciul presei avide de senzational dar sunt total contraproductive atunci cand vorbim de politica.  Declaratia a fost facuta in legatura cu posibila desemnare a lui Victor Ponta in fruntea unui guvern USL.
De fapt dl. Basescu continua traditia unui anumit tip de declaratii politice, de efect pentru mass-media dar lipsite de orice insemnatate practica pentru cetateanul de rand. Tot el spunea mai acum cativa ani ca va demisiona la cinci minute dupa ce Parlamentul il va suspenda. A facut acest lucru? Doamne-fereste! Mai aproape de zilele noastre un alt politician de anvergura, Crin Antonescu, declara ca sa va retrage din politica daca Traian Basescu va reveni la Cotroceni, in urma suspendarii din vara. Ori eu il vad inca foarte activ politic pe dl.Antonescu, acesta aflandu-se intr-un continuu antrenament pentru functia suprema in stat.

Stiam de mult ca gura bate fundul, dar parca politica aceasta damboviteana cu iz de Bosfor ne indica prea des aceasta realitate. Ce nu inteleg acesti domni este un fapt extrem de obisnuit intre cei care profeseaza un minim bun-simt: nu te pui sa faci declaratii ametitoare daca nu ai nici macar un argument in favoarea lor. Ce l-o fi pus pe Basescu sa se lege de porci?

miercuri, 12 decembrie 2012

Luna de miere a durat trei zile. Plus câteva consideratii despre noul Parlament

***
Ei da, la doar trei zile de la castigarea alegerilor parlamentare majoritatea de Stanga compusa din PSD si PNL a decis sa creasca cuantumului taxelor si impozitelor cu aproximativ 16,5%! Dupa ce o intreaga campanie electorala domnii si doamnele de la USL au urlat in gura mare ca ei sunt cei care au reintregit pensiile si salariile ciuntite de ametitii din PDL (discutabila afirmatie!), iata, azi, premierul-minune a dat vestea cea mare: Români, birurile vor crește! Cu alte cuvinte ia de aici 5 lei si tu imi dai inapoi 15. Avantaj pentru baietii destepti.
E adevarat, pontănacul a revenit in aceasta seara cu o precizare, declarand  "Deci, eu nu măresc nicio taxă, eu fac ceea ce mă obligă legea, şi anume îi informez pe cei din CGMB, consiliile locale, cât au voie (să modifice cuantumul taxelor - n.r.), că nu au voie să le mărească cu 100% sau cu 50%. (...) Adică pot să şi le scadă cu 4% taxele, pot să şi le mărească cu 16 plus 20, deci 36% maximum. Nu intervine Guvernul în finanţele publice locale, asta decid consilierii". Sesizati "deci" - ul din capul frazei,nu? Cam asa incepeam si eu  in liceu, atunci cand incercam sa dau un raspuns la plesneala. Adevarul este insa unul foarte crud pentru Romania; baietii astia habar nu au ce trebuie sa faca pentru a indeplini macar una dintre promisiunile de viata buna, facute cu atata larghete pe intreg parcursul acestui an. Problema cea mare pentru USL este aceea ca in spatele succesului sau electoral stau aceleasi grupuri de interese care au umflat PDL pentru ca mai apoi sa il abandoneze.

Parlamentul nou-ales  - de fapt, titulatura corecta ar fi aceea de Penaloment - colcaie de infractori dovediti, fosti puscariasi, tiitoare ascunse sau curve directe. Pe langa acest fapt reprobabil, legea electorala croita atat de stramb, a determinat o suprareprezentare a cetatenilor, numarul trantorilor din cel mai scump dormitor al Romaniei, ridicandu-se acum la nu mai putin de 588 de indivizi. Statele Unite, cu o populatie de peste trei sute de milioane de cetateni, se pot lauda cu doar 535 de congressmeni. Dar ce dracu ne uitam noi catre Washington? Pentru parazitii care motaie in bancile  Parlamentului  idealul de reprezentare este cel din timpul Marii Adunari Nationale comuniste. Articolul 25 din Constitutia din 1948 preciza ca Marea Adunare Națională este aleasă de către oamenii muncii, cetățeni ai Republicii Populare Române, pe circumscripții electorale, câte un deputat la 40.000 locuitori. Marea Adunare Națională se alege pe timp de 4 ani. Unde e diferenta? Mi-e teama ca acei oameni nevinovati (in marea lor majoritate) care compuneau plenul M.A.N. erau mult mai cinstiti decat cei care au acces in Parlamentul viitor.

E groaznic sa constati ca, la douazeci si trei de ani de la evenimentele din 1989, schimbarile reale de la nivelul establishmentului politic, sunt predominat negative. Intr-o societate normala, Gigi Becali era cel mult un fermier respectabil. Sau la inchisoare, alaturi de alti infractori dovediti, care acum au in buzunar mandatul de senator sau deputat.

Insa cel mai grav lucru este absenta unei opozitii reale in acest Penaloment al rusinii.  Din partea PDL au acces in staulul din Casa Poporului doar fosti ministrii sau sefi si sefuleti de partid, cu absolut nimic mai buni decat cei de la USL. Expirati cu multe tinichele agatate in coada, indivizi  imbatraniti in rele, incapabili de a deveni voci acceptabile...Cu asta am fost batuti de Dumnezeu.

Vai de tine, Românie!

luni, 10 decembrie 2012

Și totuși...Dreapta?

***
Bun, au trecut alegerile parlamentare, am consemnat victoria disproportionata a USL, alianta care va detine in viitorul Parlament aproape 70% din totalul fotoliilor existente acolo. Totusi, eu, ca om receptiv la ideile clasice de dreapta, conservator liberal declarat, ma intreb ce se va intampla cu aceasta parte a esicherului politic? Ce viitor mai are Dreapta conservatoare in conditiile in care tara va fi condusa de o coalitie de centru-stanga extrem de agresiva, dominata de un PSD vindicativ si flamand,si cu un PNL redus la conditia de catel de companie?

Sub presedintia lui Crin Antonescu, Partidul National-Liberal si-a parasit locul traditional ocupat pe scena politica romaneasca, deplasandu-se treptat catre Stanga. Indiferent din ce unghi privim, profilul lui Crin nu este deloc asemanator cu cel al unui om politic de Dreapta. Mai degraba se poate discuta de un politician cantonat intr-un discurs de centru-stanga, cu multe floricele, dar fara substanta conferita de ideile conservatoare elementare.

Inspre ARD (PDL) nu se poate privi cu foarte multe sperante.  La nivel declarativ, ei reprezinta Dreapta populara romaneasca. Privind atent la personajele care populeaza etajele superioare de conducere ale partidului, ne dam seama foarte rapid de spoiala care inconjoara o gasca de hoti, pusi pe capatuiala, bine cuplati la resursele bugetului de Stat. Toti cei scosi la inaintare de catre PDL, atat personaje provenind din asa-zisa societate civila cat si intreprinzatorii privati de mucava gen Videanu, s-au hranit ani intregi din cea ce corect definea un fost presedinte al Romaniei ca fiind un capitalism de cumetrie.

Proba suprema pe care va trebui sa o treaca PNL in cursul anului viitor va fi cea a cotei unice. Daca penelistii vor ceda la acest punct, atunci se poate spune ca miscarea spre Stanga facuta de catre Crin Antonescu este una ireversibila. Cu masuri de stanga nu poti restarta o economie, fapt constatabil si in America lui Obama.  Stangismul de orice tip, socialismul in general, se bazeaza pe o sumedenie de iluzii prezentate ca fiind realitati.

Ca o concluzie dureroasa, pot spune ca culoarul politic de Dreapta in tara noastra este unul nepopulat. Acolo este locul in care trebuie edificata o noua constructie politica. Persista insa o intrebare:  Cu ce "materiale" se va lucra? Indraznesc sa sper ca ele  nu vor fi de second-hand.

duminică, 2 decembrie 2012

Mihail Neamțu chiar există?

***
Este o intrebare pe care mi-o pun destul de des in ultima perioada. Chiar exista acest Mihail Neamțu sau el este doar o plasmuire a acestei negre perioade de criza morala si economica, pe care o traverasam. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu un alt tip de Romulus Zăroni, ciudatul incult pus de catre Petru Groza  ministru al Agriculturii, sau este vorba doar de un personaj in genul lui Bulă sau Radio Erevan? Deși, sincer, cred mai tare in varianta Zăroni, deoarece atat neaoșul Bulă cât si sovieticul Radio Erevan trădau mari doze de inteligență și un oarecare bun-simț, pe când personajul contemporan care se doreste in Parlament nu prea probeaza nici una dintre aceste caracteristici. 

sâmbătă, 1 decembrie 2012

La Mulți Ani, România!

***
Iată ca am ajuns si la cea de-a nouazeci si patra aniversare a Marii Uniri, cea a Banatului si Transilvaniei cu Regatul României. In urma acelui ultim act, consemnat pe 1 Decembrie 1918, teritoriul României atingea un maxim, intre fruntariile țării intrând atunci aproape toate vetrele de românism existente in aceasta parte a Europei. Beneficiind de contextul international, care a condus la disparitia a trei mari imperii care aveau interese directe sau indirecte asupra teritoriului ocupat de catre români, si largind sensul principiilor enuntate de catre presedintele american din epoca, Woodrow Wilson, diplomatia româneasca condusă de catre proeminentii oamenii politici si de stat Ionel Bratianu, Take Ionescu si Alexandru Vaida-Voevod, a reusit sa smulga de la Aliatii victoriosi cam tot ce se putea obtine.

Nu este mai putin adevarat nici faptul ca România a platit un pret enorm pentru ca visul Unirii sa devina realitate. Conform unor documente oficiale, vorbind doar despre pierderile umane suferite de catre tara noastra, putem  discuta de o cifra de 985.000 de oameni, morţi pe câmpul de luptă, în spatele frontului, în spitale din rândul răniţilor sau bolnavilor şi în teritoriile ocupate de armatele Puterilor Centrale. Desigur, numarul mare de victime ne conferea un anumit statut la negocierile ce au urmat dupa incheierea Primului Razboi Mondial, insa nu trebuie sa uitam ca in acea epoca, acum aproape un secol, România beneficia de aportul public a unei intregi pleiade de politicieni bine conectati la mersul evenimentelor in Europa post-razboi. Exista atunci o disociere clara intre interesele politice imediate,efemere, si cele pe termen lung, strategice.

Indiferent de cat se injurau  liberalii familei Bratianu cu conservatorii lui Maiorescu, Carp sau Marghiloman,(si, citind memoriile unor politicieni din epoca, realizezi ca aia chiar se injurau, vezi scrierile autobiografice ale lui Constantin Argetoianu) intotdeauna existau interesele permanente ale Regatului României, interese care erau servite cu credinta atat de catre Partidul National Liberal cat si de catre cel Conservator.  Ori, noua, in aceste vremuri dificile exact acest lucru ne lipseste: un proiect national care sa reuseasca sa readune la un loc energiile vitale ale natiunii. In ultimii douazeci de ani ne-am batut joc cu inconstienta de aproape tot cea ce este românesc. Am reusit sa facem din România o tara a exceptionalismului , in care este de bonton sa persiflezi tot cea ce produce acest popor. Ori nu aceasta este calea pe care au urmat-o inaintasii nostrii, atunci cand au inscris in constiinta populara, ca si proiect national , unitatea neamului romanesc.

Nu, Iuliu Maniu nu critica zilnic poporul. Nici Ionel Bratianu, nici Sever Bocu. Critica negativa la adresa propriului popor este apanajul conducatorilor slabi. Ori, din pacate, am tot avut parte de asemenea specimene in ultimii ani. Românul nu este cu nimic mai prejos, din nici un punct de vedere, daca este sa il comparam cu un cetatean occidental. Problema noastra este aceea ca ne alegem prost conducatorii, pe cei care ar trebui sa ia deciziile cele mai intelepte pentru tara. Sa nu uitam faptul ca, in ciuda actiunilor de indobitocire in masa, promovate de catre unele trusturi de presa, audio/TV, România are inca o patura insemnata de oameni care citesc, gandesc si reusesc sa se exprime public.

La mulți Ani, România, La Multi Ani, dragi Români,  atat pentru cei din țară cât si pentru cei care, acum, din cauza vitregiei economice, trăiesc departe de România.