Partidul unic

***

Evenimentele din ultima perioada, atat de agitata din punct de vedere politic, in care varfurile de rang intai sau doi din PDL incearca sa evadeze catre domnii generosi care conduc USL, vin sa ne confirme faptul ca in Romania nu avem de-a face cu o dezbatere doctrinara ci avem in fruntea tarii un partid unic, care, din patru in patru ani, isi schimba denumirea. Pluripartidismul este doar o iluzie intretinuta interesat, intre ciclurile electorale, de catre niste politicieni care isi castiga painea din naivitatea romanilor.

In fapt, in tara noastra avem un singur partid politic real, cel al oportunistilor, cei care nu doresc sub nici o forma sa treaca prin perioada de Opozitie, inerenta oricarui partid politic dintr-o tara civilizata. In Romania nimeni nu vrea sa fie in rolul de Opozitie politica deoarece acest lucru inseamna intreruperea alimentarii cu resurse de orice fel, din bunurile Statului. Este dificil sa numesti democratie starea de lucruri existenta actualmente in politica noastra. Avem de-a face cu metamorfozari ciclice ale acelorasi indivizi care, din patru in patru ani, se prefac ca cer voturile amarastenilor pentru a ramane cuplati la bugetul tarii. Lichelismul paturii conducatoare a romanilor este unul absolut exagerat. In nici o tara in care exista o reala democratie, nu avem de-a face cu migratii politice in masa, nu intalnim un asemenea grad de traseism politic, de goana pentru functii in aparatul de stat, care, teoretic cel putin, sunt mult mai slab remunerate decat cele din mediul privat.

Romania nu are clasa politica ci doar niste indivizi care s-au insurubat in fruntea tarii si nu vor sa scape din mana accesul la resursele statului, la afacerile oneroase, la peschesurile si ciubucurile atat de orientale, care nu au nimic de-a face cu practica democratica occidentala. De ce si-or sparge unii capul pentru o functie de consilier local, platita cu 150 de lei pe luna? Pentru acesti bani? Din mandrie? Sau pentru acele venituri reale care exced aceasta suma? Mai degraba inclin pentru ultima varianta. Toata lumea viseaza la parvenire, atunci cand devin alesi ai vulgului. Este ciudata aceasta traiectorie catre pricopsire, pe care unii o vad exclusiv prin prisma afacerilor veroase cu Statul sau in dauna Statului. Prea putini incearca varianta mediului privat, a afacerilor in care rolul predominant este detinut de propriile abilitati si nu de asocierea, sub o forma sau alta, cu Statul.