vineri, 25 ianuarie 2013

Va fi Tăriceanu candidatul prezidențial al Dreptei?



***
Pentru foarte multa lume este clar ca situatia din politica romaneasca este una inca departe de a fi limpede, chiar si dupa victoria covarsitoare a Stangii in alegerile parlamentare de la 9 Decembrie. Sa nu uitam ca acea izbanda a venit pe fondul unui absenteism destul de pronuntat, diferenta facandu-se aproape exclusiv pe baza capacitatatii de mobilizare a USL si a dezgustului provocat electoratului de dreapta de catre tristul personaj Traian Basescu si gasca acestuia, aciuata in cadrul ARD.

Daca Stanga are deja un candidat prezidential asumat, in persoana liderului penelist Crin Antonescu, Dreapta politica inca se gaseste la stadiul sondarilor, a cautarilor febrile. In mod foarte clar, orice om onest cu vederi politice de dreapta nu se poate simti niciodata reprezentat de un politician precum Crin Antonescu. Profilul psiho-socio-politic al liderului penelist corespunde perfect unui  candidat de stanga, cu sanse reale de a fi ales, dar decuplat total de setul de valori unanim recunoscute ca fiind unele de centru-dreapta. In toata cariera sa profesionala Crin a lucrat exclusiv la Stat, nefiind nicicand in contact direct cu aspiratiile paturii de mijloc a societatii romanesti, cea care este cea mai subreprezentata in actualul context politic. 

Dimpotriva, Calin Popescu-Tariceanu corespunde intru-totul acestui ideal. Om politic provenit din mediul privat, detinator al unor cunostiinte economice care depasesc stadiul empiric, Tariceanu poate deveni foarte lesne o alternativa reala, viabila, la tipul de politician gregar, intruchipat de Crin Antonescu. Este demn de semnalat faptul ca, dupa alegerile din luna decembrie, mai toti cei care pretind ca se adapa intelectual de la izoarele dreptei conservatoare, au ramas fara un port-drapel politic. Traian Basescu este consumat ca si politician de anvergura, PDL si partidele-satelit nu reusesc sa decanteze un lider valabil, deci culoarul este unul liber. Ramane de vazut care va fi doza de realism politic de care vor beneficia liderii de opinie ai conservatorismului politic romanesc in momentul discutarii fiecarei propuneri.