miercuri, 13 noiembrie 2013

Robu versus Stoia. Senectutea dăunează Fraţilor

***
S-a vorbit deja mult prea mult despre conflictul izbucnit între primarul Timişoarei, Nicolae Robu şi trimisul Fraţilor în Primarie, Traian Stoia. Nicolae Robu a făcut exact cea ce trebuia să facă un primar atunci când i se pune la îndoiala autoritatea: a cerut PSD'ului timisorean  - cel care in marea lui intelepciune a decis nominalizarea lui Moş Tăgârţă Traian Stoia pentru funcţia de viceprimar - sa ii retraga sprijinul. De ce? Pentru ca acest Stoia a fost parasutat in Primarie cu tema de casa data de maestrii imobiliarelor timisorene, Fratii. 

Prin deciziile luate, acest domn a reusit sa ii alunge din spatiile care apartin Primariei pe mai toti cei care avusesera inchiriate locatii in vederea desfasurarii activitatilor de productie sau comert. De ce? Primarul Robu lasa de inteles ca acest fapt se datoreaza interesului pe care il manifesta Fratii pentru patrimoniul locativ al Primariei. Chiriile s-au marit din pixul lui Stoia de aproape sapte ori! Inclusiv oamenii de afaceri cu carnet rosu din PSD s-au declarat siderati de masurile luate de acest Stoia!Acest om pare sa aibe un singur stapan (sau doi, depinde de momentul zilei!) iar acesta nu este interesul general al timisorenilor.

Aseara spalatoria de cadavre politice de la Antena 3, a avut ca tema infierarea proletara a primarului Timisoarei, Nicolae Robu. Stoia in studio, bineinteles! Robu, ca de obicei, dornic de inclestare politica, lucru care nu il avantajeaza in mod deosebit, ba chiar dimpotriva. Stoia a repetat precum un pick-up defect placa cu mafia tiganeasca, reala, sesizabila, dar deloc imputabila actualului primar. In struna i-a cantat jurnalistul Dragos Bota, demn urmas al lui Pamfil Seicaru. Mafia tiganeasca domina imobiliarele din acest oras inca din vremea epocii Oancea-Ciuhandu. Acestia sunt oamenii asupra carora ar trebui sa se verse nemultumirile timisorenilor.

Timisoara centrala a ajuns Tiganisoara, acesta este un fapt cert. Insa abordarea heirupista, crizele andropauzatului domn Stoia, nu misca lucrurile in directia de dorit. Si inca ceva; atentie mare la azimuturile de pe care este atacat Nicolae Robu! Fratii nu reprezinta progres pentru Timisoara ci doar un nou feudalism imobiliar. Cam atat despre acest subiect care, in mod normal ar fi trebuit abordat in maxim o fraza.

sâmbătă, 9 noiembrie 2013

PSD si goliciunea partidului umflat cu pompa

***
Partidul Social-Democrat ( va vine sa credeti sau nu, initialele PSD de aici vin desi nu prea se simte!) se regaseste actualmente in culmea puterii sale, in cel mai inalt punct atins dupa viziratului inalt prea sinucisului Adrian Nastase. Insa, desi acest partid a atins deja asa numitul finest hour, germenii decaderii sunt deja sesizabili. Victor Ponta a insemnat solutia de compromis intre partidele interne care inseamna PSD si nimic mai mult. Totul a fost la superlativ atat timp cat USL se regasea pe valul popularitatii.
In goana dupa voturile poporului, cei de la USL au apucat sa promita marea cu sarea: fiscalitate redusa pentru agentii economici, revenirea TVA la 19%, cresterea nivelului de trai si alte asemenea masuri excelente. Din nefericire ei nu au tinut cont de statutul de semicolonie penitenciara pe care il are tara noastra in raport cu institutiile numite FMI si Banca Mondiala si entitatile abreviate cu literele SUA si UE. Politica interna nu mai este demult apanajul politicienilor romani, deciziile sunt livrate sub o forma semiinterpretativa de la Washington si Bruxelles. De aici rezulta o intreaga drama a politicianului pesedist, cel care a reusit si inca reuseste intr-o oarecare masura sa obtina rezultate notorii din punct de vedere electoral prin modul de impartire al banilor de la buget. Secatuirea surselor bugetare a condus guvernarea Ponta catre luarea unor masuri aflate intr-o crunta contradictie cu promisiunile electorale: avem o exacerbare a fiscalitatii directe si indirecte, vom avea exploatari ale gazelor de sist, cu niste banuti binte tintiti in buzunarele parlamentarilor fomisti vom avea si Rosia Montana, etc. 
 
Toate acestea se vor repercuta asupra evolutiei politice a PSD. Guvernarea ii apartine in proportie absolut covarsitoare, ministerele-cheie sunt conduse de catre prietenii personali ai d-lui Ponta. PNL s-a multumit cu unele portofolii golite de orice continut real in schimbul asigurarii presedentiei tarii pentru Crin Antonescu. Scenariul electroral construit de catre strategii politici uselisti au in vedere distantarea progresiva a lui Antonescu fata de cabinetul Ponta pentru a puncta mai convingator in campania prezidentiala de la anul. In numele victoriei prezidentiale antonesciene ar putea fi sacrificata insasi Uniunea Social-Liberala, daca calculele politice o vor cere. In acest caz PSD va merge, probabil, pe mana unui candidat prezidential de tip iepure, care va face doar figuratie.
 
Calculul PSD si PNL de dinaintea formarii USL viza formarea in termenul a unul sau doua cicluri electorale a doua mari partide, echivalente cu Stanga si Dreapta romaneasca. Din acest punct de vedere strategia este in grafic, singura necunoscuta fiind Traian Basescu si rezerva de popularitate/incredere de care se  mai bucura acesta.  Desi foarte multi au privit PPDD - ul ca pe un partid de fronda vizavi de starea deplorabila in care se gaseste clasa politica romaneasca, se pare ca parlamentarii acestei formatiuni politice sunt foarte receptivi la cantecele de sirena venite dinspre USL. Bani sa fie ca tradatori se gasesc!
 
Unde este gresit calculul PSD? Teoretic totul ar fi perfect daca cadrul politic romanesc ar fi strict institutionalizat. Insa Romania geme de orgolii, de "personalitati", de oameni cu "idei". Prin urmare acccederea lui Crin Antonescu la Palatul Cotroceni ar insemna o victorie prea greu de digerat de catre baronii poporului pesedist, care vor avea parte de concurenta din partea exponentilor noului partid prezidential, zice-se de Dreapta. Acestia din urma, actuali penelisti,actuali pedelisti si viitori penelisti, etc. Nimic nu ar mmai fii sigur. Dar sa asteptam primavara...