miercuri, 28 martie 2012

Politica.Merita efortul?

***
Desigur, dupa intamplarile zilei de azi intrebarea pare una retorica. Politica romaneasca nu merita nici macar efortul necesar mictiunii. Iata ca Dumnezeul Caras-Severinului, ideologul sef al PDL, prim-vicele partidului, insusi Sorin Frunzaverde, a lasat partidul pe care la mosit acum ceva anisori pentru a trece cu arme, bagaje si vreo patruzeci de hoti, la PNL. De ce? Pentru a construi dreapta adevarata alaturi de Crin Antonescu. Deja de la partea cu motivatia incepe sa mi se iteasca un zambet amar. Dreapta...?Frunzaverde...? Halucinant!

Cat de obtuz la minte trebuie sa fi astfel incat sa iti bagi mortul in casa, mizand, acum, in prag de alegeri locale, pe fostii adversari politici ca pe emanati ai propriului aparat de partid? Problema reala nu este a lui Frunzaverde. Nu. Omul isi vede interesul si incearca sa isi negocieze la sange viitorul politic. Problema o reprezinta PNL si echipa care il conduce in aceasta perioada. In loc sa puna accentul pe promovarea tinerilor de valoare certa care se incapataneaza inca sa reziste in interiorul partidului, executivii partidului initiaza negocieri care, in ultima instanta nu face altceva decat sa perpetueze in functii oamenii care l-au slujit ani de zile pe Traian Basescu. Liberalii rateaza o sansa imensa de a-si primeni garnitura de cadre eligibile, refuzandu-le acestora sansa de a accede in functii la care, poate, aspirau pe merit.

PNL are o problema reala in cea ce priveste cursus honorum - ul pe care il propune celor care doresc sa ii devina membrii. Intotdeauna, atunci cand a fost in situatia de a alege intre un membru de partid si un independent/traseist de la un alt partid, conducerea liberala a ales in favoarea celui de-al doilea. Atunci de ce sa mai devina cineva membru PNL? Nu e mai simplu sa vina pe caii mari, de la altii? De ce sa nu arda etapele, daca tot este posibil acest lucru? Intre noi fie vorba, daca ne referim la cazul Frunzaverde, sunt ferm convins ca el va avea aceeasi finalitate precum cel al lui Teo Melescanu, cel atat de doritor de functii publice.

Este absolut inept din partea USL/PNL ca sa isi anuleze singura o tema de campanie extrem de generoasa, precum cea a traseismului politic. Pe cine mai convinge discursul lui Antonescu? Dar cel al lui Ponta? Nu ca cei din PDL ar fi mai breji, ba dimpotriva; sa ne aducem aminte ca traseismul politic la scara industriala a fost patentat in politica romaneasca de catre puterea portocalie coordonata de Traian Basescu. Insa eu speram la altceva de la PNL. Credeam ca si-a insusit lectia PDL. Nu e cazul insa.

Deci...politica. Merita efortul?

vineri, 23 martie 2012

Cronica unui esec anuntat: Nicolae Robu, primar de Timisoara

***
Pentru orice om de bun simt care traieste sau isi desfasoara activitatea in Timisoara, tine de domeniul evidentei faptul ca actualul edil Gheorghe Ciuhandu a devenit o frana in calea dezvoltarii orasului. Primele doua mandate ale acestuia au insemnat cu adevarat o perioada de avant pentru economia locului. In primii patru ani a beneficiat de guvernarea CDR, pe listele careia si el fusese ales in 1996. Dupa anul 2000, aproape culmea, Timisoara a beneficiat in mod direct de guvernarea Adrian Nastase, demarandu-se proiecte importante pentru viata de zi cu zi a timisorenilor: artere refacute complet, exitul din oras a inteprinderilor poluatoare, etc. De prin 2005 insa, Gheorghe Ciuhandu a devenit o piedica pentru oras, parvenitismul, coruptia si proasta administrare devenind regulile de ghidare ale Primariei.

In 10 iunie vom avea alegeri locale. In cea ce priveste orasul Timisoara, imi pun si eu o intrebare, legitima cred: care este alternativa la atat de uzatul domn Ciuhandu? Intr-o perioada am crezut sincer in steaua d-lui Nicolae Robu. Ezitarile lui din ultima perioada, balbele inadmisibile la un candidat valabil, grefate pe jocul la doua capete practicat de catre jumatatea din USL numita PSD, a facut din fostul rector de la Politehnica, un candidat vulnerabil. Cea mai mare greseala a unui candidat este aceea de a lasa impresia ca nu il intereseaza foarte tare functia pentru care candideaza. Acest fapt are un efect de adormire a propriului electorat, foarte daunatoare rezultatului de la vot. Ori d-l Robu chiar asta face. Mai guraliv si mai convingator mi se pare colegul sau de partid, Dan Radu Rusanu, cel care pare sa isi doreasca mai mult primaria orasului decat insusi dl. Robu. Semnalul transmis de atitudinea publica afisata de catre actualul senator este unul extrem de incert.

Din pacate nici macar apropiatii din PNL nu prea mai stiu ce sa creada despre candidatura lui Robu. Va fi sau nu va fi? Va bate palma - inca o data – USL ul cu Ciuhandu, peste capul timisorenilor, la Bucuresti? Se prea pare ca da. Daca se va intampla acest lucru iar Ciuhandu va castiga un nou mandate de primar, deja nu vom mai vorbi de stagnare ci de regres, in cazul Timisoarei. Mi se par de prost gust aceste infinite tergiversari, care deja , in cazul lui Nicolae Robu - induc idea de inconsistenta si nehotarare.

marți, 20 martie 2012

Dilema alegerilor locale: votam omul sau partidul?

***
Iata ca, acum, in prag de primavara, ne apropiem cu pasi foarte rapizi de exercitiul electoral din 10 iunie cand suntem chemati la urne pentru ai alege pe cei care vor conduce comunitatile locale pentru urmatorii patru ani. Personal, la aceste alegeri voi vota intr-o comuna periurbana din apropierea Timisoarei, locul meu de domiciliu. Desi inca nu a debutat in mod oficial campania electorala, mai toate partidele care conteaza si-au anuntat deja, in mod oficial sau neoficial, candidatii pentru primaria locala. Din pacate pentru mine, candidatul aliantei pe care o sustin de ceva vreme pe acest blog nu prea se ridica la inaltimea asteptarilor mele.

USL a desemnat ca si candidat un domn pesedist cu mari probleme de morala, cu o conduita familiara indoielnica si cu destule tinichele legate de activitatea lui profesionala din trecutul apropiat. Imoral, greu cadrabil in tipologia politicianului acceptabil, domnului respectiv ii va fi foarte greu sa convinga electoratul USL de faptul ca el este cea mai indicata persoana pentru ocuparea fotoliului de edil local. PDL are in vedere o candidatura complet anodina, semn ca nu prea il intereseaza cu adevarat respectiva demnitate. Surpriza - placuta de aceasta data - vine din partea partidului lui "nea Dan", cel care propune localnicilor un candidat cu solide cunostiinte de administratie publica, interesat si cu destule realizari la dosar. Fost primar PDL, demis prin grija presedintelui CJT, Constantin Ostaficiuc pe motiv de Valeriu Tabara cu complicatii pe baza de terenuri de interes pentru rechinii imobiliari, acesta s-a reorientat rapid pentru a avea o umbrela deasupra capului. S-a nimerit ca umbrela sa se numeasca PP-DD. 

UNPR nu conteaza mai deloc, unguri nu prea sunt in localitatea noastra, despre ecologism si ecologie nu se poate vorbi intr-o tara in care locuitorii traiesc perpetuu cu foamea-n gat, deci eu cu cine sa votez? Intrebarea este una reala, fara nici o urma de caragialism. Sa aleg PNL/USL, alianta cu care voi vota cu siguranta la alegerile parlamentare sau sa aleg omul cel mai competent din oferta extrem de saraca prezentata de catre formatiunile politice? Aceasta este realmente o mare dilema.Chiar asa, voi ce o sa votati? Omul sau partidul? Astept macar o idee pertinenta care sa imi propuna o solutie peremptorie pentru votul meu.

luni, 5 martie 2012

Irecuperabilii. Intelectualii lui Basescu si perioada de dupa

***
Categoric ne indreptam cu pasi mici, dar siguri, catre colapsul regimului politic personalizat de catre Traian Basescu. Perpetuarea in politica a familiei actualului presedinte a fost asigurata, odata cu accederea in Parlamentul European a mezinei Elena Basescu. Partidul prezidential va dainui sub o forma sau alta si ii va supravietui politic actualului locatar de la Palatul Cotroceni. Ce se va intampla insa cu cei pe care generic ii numim intelectualii lui Basescu?  Care va fi traiectoria lor profesionala dupa ce personajul pentru care s-au prostituat atata timp in public va parasi prima scena politica?

Desigur, nu ar trebui ca angajarea lor politica de partea unui presedinte care a jucat un rol nefast pentru Romania, sa le afecteze carierele profesionale. Nu. Ei trebuie lasati sa isi practice meseriile pe care le-au dobandit si pentru care detin o certificare. Cand vine insa vorba despre conditia de vector moral al societatii, acesti domni ar trebui sa inteleaga ca raul facut transcende cele doua mandate prezidentiale ale lui Traian Basescu. Ei nu ar mai trebui sa se bucure de conditia de intelighentie, in sensul conferit de practica politica acestui termen. Intelectualii lui Basescu sunt atat de perimati moral datorita asocierii lor la regimul Basescu incat, in perioada imediat urmatoare plecarii de la Cotroceni a lui Traian Basescu, ar trebui sa folosim instrumentalizat termenul de colaborationist. In definitiv, pe spatele unui popor vlaguit datorita unor masuri aberante aplicate de catre guvernarea Basescu, acesti intelectuali angajati au beneficiat de o viata de lux; functii la stat platite regeste, colaborari in presa aservita puterii,  pentru care au incasat si inca incaseaza sume uriase, etc. Imi vine in minte doar exemplul unui masonel de parada, directoras la Muzeul de Arta din Timisoara si dascal la o facultate care produce someri pe banda rulanta. Cumul de functii la stat, salarii babane, trai neneaca pe banii contribuabilului roman.

Oamenii cu un asemenea profil moral, indiferent de cat de intelectuali se cred, sunt irecuperabili pentru o societate a normalitatii, care, invariabil, va lua locul atat de nevroticei Romanii a lui Traian Basescu. Ei sunt campionii curlingismului, ai odelor inaltate iubitului conducator, ai galetilor cu scarna aruncate in capul opozitiei politice. Ei sunt goebbelsii zilelor noastre, cei care dau tonul corului de latrai prezidentiali. Nimic nu ii califica in ocuparea unui loc de rector al vietii publice intr-o Romanie a bunului simt. Nu. Ei sunt irecuperabili. Fara a discuta opera unora dintre cei care compun corul adulatorilor lui Traian Basescu, personajele acestea sunt compromise moral de fraternitatea aratata unui regim care a facut din Romania o tara de mana a treia pe harta lumii. Ei sunt la fel de vinovati precum actualul presedinte. Ei au stiut intotdeauna ce inseamna Traian Basescu ca si politician, dar, de dragul ciozvartelor aruncate dinspre palatul Cotroceni, au preferat sa oculteze caracterul infect al idolului lor.

Romania post-Basescu are nevoie de caractere, de oameni morali capabili de a misca carul din mijlocul mocirlei. Vremea jumatatilor de masura ar trebui sa apuna. Cand vorbesc de jumatati de masura ma refer la asumarea deschisa a ideologiei liberale cu tot ce inseamna ea, fara compromisuri legate de coabitarea cu PSD. Vreau sa salut aici aparitia unui articol programatic, semnat de catre Stefan Szobotka pe site-ul Romaniei Liberale. Pledoaria pentru o noua strategie a PNL - pentru ca la ea fac referire - ne arata faptul ca exista inca minti destupate, capabile de a articula intr-un tot unitar mai toate ideile care ne strabat mintea dar care nu isi gasesc un corpus propriu in scrierile personale. Deci se poate.