Perversitatea mesajelor disimulate probasiste

***

Acum ceva timp, pe acest blog, luam apararea unui proiect politico-ideologic numit Romania Liberala. Am considerat ca este vorba de un nou suflu in miscarea liberala, o incercare laudabila de a ancora liberalismul  mioritic in principiile conservatorismului modern. Continui sa cred ca PNL are nevoie de o asemenea miscare de revitalizare ideatica insa mi-am pierdut increderea in oamenii care scriu in numele Romaniei Liberale. 

Un domn din boardul site-ului Romania Liberala, fost prieten pe Facebook, scrie negru pe alb, ieri, intr-o postare absolut penibila: Suntem mulţi români care nu avem de gând să ieşim la referendum. Avem motive diferite: unii dintre noi nu vor să gireze abuzurile USL, alţii nu vor să piardă vremea cu politica în vacanţă, alţii, vor să îl ajute pe Băsescu să rămână preşedinte, alţii sunt pur şi simplu scârbiţi de felul actual de a face politică. Jegoasa exprimare, cretina idee! Putem intelege de aici ca respectivul ins, membru cu acte in regula al PNL, sustine nici mai mult nici mai putin decat neparticiparea cetatenilor la decizia politica. Ori acest fapt se cam bate cap in cap cu conditia de liberal. Faptul ca respectivul vorbeste in numele intregii turme care isi propune sa nu participe la referendumul de duminica, imi spune ca el deja se recunoaste in conditia de sustinator de facto al presedintelui suspendat, Traian Basescu.  

Cateva fraze mai jos domnul respectiv vorbeste cu subiect si predicat despre boicotarea referendumului.  Ori acest lucru poate reprezenta o optiune respectabila in conditiile in care nu iti mai asumi si conditia de membru de partid. Pentru ca insigna de partid reprezinta si o obligatie si anume aceea de a nu merge in continuu impotriva formatiunii politice la care ai aderat de buna voie. Ori Romania Liberala, si mai ales tanarul si inteligentul Bogdan Duca, pare ca si-a facut un scop in sine din a ataca politica PNL in orice imprejurari. 

Daca ai o facultate terminata la zi, este absolut imposibil sa nu gasesti argumente pentru atacarea oricarui om politic sau formatiune politica din lumea aceasta. Doar ca aici intervine si un anumit gen de autocenzura. Este sau nu momentul oportun pentru criticarea  deciziilor care vin de la varful partidului? Personal am criticat de multe ori PNL si conducerea de partid atunci cand am considerat ca s-a gresit. Insa, in momentul in care se da o lupta pe viata si pe moarte cu un sistem scelerat si autist precum cel reprezentat de catre Traian Basescu, este mai bine sa taci, daca tot nu iti asumi pozitia partidului din care faci parte. Aceasta ar reprezenta o minima forma de decenta.

Socul normalitatii. Crin Antonescu la Cotroceni

***

Intre alte caracteristici de caracter, noi, romanii, o avem si pe aceea de a obisnui destul de rapid cu raul, cu lucrul stramb facut, cu jumatatile de masura, pe principiul ca ne-om descurca noi si asa. Numai tinand cont de modul acesta de a gandi, putem sa realizam mecanismul prin care un presedinte rau, precum Traian Basescu, a reusit sa se insurubeze in fruntea tarii, fara ca cetatenii de bun simt sa opuna cea mai mica mica forma de rezistenta civica. Opozitia reala s-a facut de catre presa poate mai mult decat de politicieni sau de societatea civila, atat de militarizata in ultimul timp.

Obisnuiti fiind cu raul, am uitat ca mai exista si bine pe lumea aceasta. Intoxicati de prezenta in spatiul public a unui presedinte care prezenta mult prea multe tare comportamentale pentru a nu ne pune intrebarea legitima "ce dracu cauta asta la Cotroceni?" nu am realizat ca alternativa exista si asteapta doar momentul pentru a se manifesta deplin. Am vazut starea de normalitate la resedinta presedintelui Romaniei! Lucru de neimaginat in mandatul lui Traian Basescu! Am vazut un Crin Antonescu normal, cu un discurs adecvat unui sef de stat, vorbind cu masura si cu tact, raspunzand si intrebarilor de tip soparla, fara sa il intrebe pe reporter ce mai fac fratii Paunescu si cate banci au mai devalizat acestia in ultimul cincinal. Neavand exercitiul normalitatii, pentru multi dintre noi a fost socant sa constate ca exista si o alta tipologie de presedinte, cadrabila Constitutiei Romaniei, cea care prevede in mod expres principiul separatiei puterilor in stat.

Privind la maniera in care Crin Antonescu s-a raportat in aceasta seara la functia de presedinte al Romaniei, nu pot sa nu imi exprim inca o data regretul ca acesta nu a ajuns presedinte din 2009. Fata de un Traian Basescu obosit (unii inca sustin ca este si bolnav), vivacitatea intelectuala a lui Antonescu a avut un efect tonic. O declaratie de principii clara, concisa, directa, fara onomatopeele si ticurile verbale care au caracterizat iesirile publice din ultima vreme ale lui Traian Basescu. In aceasta seara l-am vazut la Cotroceni pe viitorul presedinte ales al Romaniei. Profilul de presedinte aratat de Antonescu vine ca o manusa pentru o tara vlaguita de prezenta lui Traian Basescu in functia de sef de stat. Cred ca de aceasta data a sosit vremea pentru normalitate.Doamne ajuta!

Ca de la stapan la sluga

***

Stire "bomba": Angela Merkel considera inacceptabila procedura de destituire a presedintelui roman, Traian Basescu. Extraordinar. Ei si? Respecta operatiunea pusa la cale de catre USL, litera Constitutiei Statului roman? O respecta, deoarece o recunoaste pana si Machitorul Sef. Si atunci doamna aceasta ce problema are? Pai nu una nerezolvabila. Probabil ca este vorba doar de un reflex de stapan, in relatia lui cu slugile de serviciu. Pentru ca in politica externa, Romania lui Traian Basescu s-a comportat exact ca un sclav netrebnic fata de un stapan marinimos.

Doamna Adolf Merkel si-ar dori foarte mult ca Romania sa nu isi indrepte spinarea incovoiata de apartenenta absolut pabubitoare la o Uniune Europeana dominata de catre Germania. Ori USL propune printre altele, si o regenerare a spiritului national, a demnitatii si a onoarei poporului roman, toate acestea facute arsice de regimul lui Basescu. Romania a devenit un contribuitor benevol la alimentarea cu fonduri "de salvare" a zonei euro, in conditiile in care ea insasi are nevoie de capital pentru a restarta economia. Sa ne mai aducem aminte de datoria istorica a Germaniei catre Romania, atat de bine ocultata de catre acelasi regim Basescu, pentru a nu-si supara stapanii? Nu are rost. Merkelita, acest Adolf cu fusta al Germaniei contemporane, nu doreste sa redea Romaniei sansa unei dezvoltari adevarate, considerata a fi in defavoarea producatorilor si a capitalului german cu mari interese in acest areal geografic. Ori Traian Basescu este omul perfect pentru aceasta misiune.

Cand vorbim de Uniunea Europeana, toata lumea se gandeste automat la libera circulatie a bunurilor si a persoanelor. Aceste bunuri puse in miscare, pe teritorilu romanesc indeosebi de companiile germane, au distrus industria si agricultura autohtona. Mirajul mult clamatelor fonduri europene dispare atunci cand este sa intocmesti un dosar pentru a le accesa. Cu alte cuvinte, unui intreprinzator roman de marime mica sau medie i se pun "n" -spe mii de piedici pana a pune mana pe acei bani. Credeti ca Germania nu este fericita sa beneficieze de o piata de douazeci si unu de milioane de potentiali clienti, incapabila de a-si produce pana si cele mai elementare bunuri de consum? Pentru ca asta a ajuns Romania lui Traian Basescu. O simpla piata de desfacere pentru marfurile produse sau sosite pe filiera occidentala. O sursa de mana de lucru iefina si buna si nimic mai mult.

Atunci va intreb, de ce nu l-ar sustine Adolf Merkel pe Traian Basescu? De ce nu ar face-o Statele Unite, prin atat de volubilul ambasador al lui Obama pe plaiurile mioritice? Interesul strainilor este perpetuarea regimului lui Basescu la guvernarea tarii deoarece acesta este o garantie a tribalizarii progresive a Statului roman. Prin urmare, singura sansa a Romaniei de a iesi din situatia de semicolonie este ca noi, toti bizonii traitori pe aceste meleaguri, sa ne incolonam frumusel si, pe 29 iulie sa il demitem pe Traian Basescu. Vrem sa fim independenti, nu controlati de la Berlin si Washington de catre reprezentantii unor interese exclusiv economice.

Crin are coaie!

"Dacă nu veţi fi demis la referendum, eu Crin Antonescu, mă retrag definitiv din viaţa politică. Dacă veţi fi demis la referendum, nu ştiu ce veţi face, dar ne doresc amândurora un singur lucru, o justiţie liberă şi un preşedinte la fel de bun şi pentru cetăţeni şi pentru dumneavoastră". Da, aceasta declaratie ii apartine viitorului presedinte al Romaniei, Crin Antonescu, cetatean roman de nationalitate romana. Da, exista si politicieni care pot vedea lucrurile fara inflexiuni de nuanta. Ori e alba ori e neagra. Ori Basescu ori eu!

Intotdeauna noi, romanii, am excelat la cea ce Cristian Tudor Popescu numea acum ceva vreme, curluntrism. Adica sa te aflii tot timpul cu posteriorul intre doua luntrii. Remanente fanariote? Cine poate stii? Ori, in aceasta seara, Crin Antonescu si-a pus destinul sau politic in mainile poporului roman. Discutam cu un prieten la telefon, acum cateva minute, despre aceasta declaratie a lui Crin. Parerea lui? A gresit, deoarece isi da steaua lui politica pe mainile unui electorat de cele mai multe ori instabil. Eu cred ca Antonescu a procedat corect. Lupta lui principala se da impotriva sistemului reprezentat de catre Traian Basescu. Ori, in conditiile in care presedintele suspendat va castiga in fata electoratului, prezenta lui in politica nu se mai justifica.

In nume personal spun ca ma simt reprezentat de un asemenea tip de politician, care joaca cu toate cartile pe masa. Decizia este a romanilor, cei care trebuie sa aleaga intre noaptea basesciana din istoria Romaniei si un viitor care se anunta macar un pic mai bun decat  cea ce am trait pana acum.

Serviciile discrete si factorul Basescu

***

Este de-o evidenta fara putinta de tagada faptul ca in toti acesti ani scursi de la castigarea primului mandat de presedinte, serviciile speciale au stat trup si suflet langa Traian Basescu. Opozitia politica a fost (unii afirma ca inca este) manipulata dupa bunul plac al actualului presedinte. Fara sprijinul direct si neconditionat al oamenilor din umbra, sandramaua politica basesciana s-ar fi dus de mult la fund,indiferent de cat de mare era popularitatea lui la un anumit moment-dat. Incartiruirea posturilor de conducere ale acestor servicii cu oameni de incredere ai lui Basescu a condus la mentinerea pe linia de plutire a unei nave care lua de multa vreme apa.

Chiar astazi presedintele Consiliului Judetean Suceava, Catalin Nechifor, a adus in atentia opiniei publice faptul ca atacurile la adresa sa din presa locala - mai ales comentariile rauvoitoare sau chiar atacurile la persoana - au fost efectuate de catre angajati ai Serviciului de Telecomunicatii Speciale, care nici nu s-au mai obosit sa isi ascunda IP - urile de unde postau. Cu toate ca realitatile sunt altele fata de cele din 2007, cand s-a mai incercat odata demiterea lui Traian Basescu, serviciile inca au puterea de a inclina decisiv balanta in favoarea uneia dintre tabere. Cu siguranta ca daca rezultatul votului de demitere va reliefa dorinta romanilor, Traian Basescu va pleca acasa. Insa serviciile raman un factor decisiv in toata aceasta ecuatie. Cei care diriguiesc si hotarasc in cadrul lor ar trebui sa fie constienti de faptul ca o nerespectare a dorintei cetatenilor Romaniei poate conduce catre o escaladare a violentelor. Basescu a plantat deja samanta unui posibil razboi civil.  Cei care apara integritatea si independenta statului roman ar trebui sa fie constienti de aceasta realitate. Cea mai mare parte a romanilor nu se simt reprezentati de cel care ar trebui sa fie capul Statului, presedintele tuturor celor care traiesc intre granitele tarii noastre.

In aceste conditii, un eventual partizanat pro-Basescu ar fi fatal atat credibilitatii serviciilor cat si Romaniei, ca si entitate statala. Traian Basescu este factorul principal al disolutiei constiintei de roman, a apartenentei comunitare la intregul numit Romania. Ramaneti impartiali. Doar atat.

Saaaariiiti, mineriada!

***

Mai acum cateva zile deplangeam aici lipsa de actiune a USL in privinta readucerii functiei prezidentiale intre limitele conferite de Constitutie precum si absenta unor masuri menite a aduce aliantei dominante din Parlament si posturile de decizie din Stat. De vreo doua luni USL se facea ca guverneaza cu institutii incartiruite de basescieni cu vechi state in bransa. Trebuie sa recunosc ca nu ma asteptam la atata vivacitate din partea aliantei de guvernare. Intr-o singura zi Basescu a pierdut aproape totul; palierul doi al puterii politice din Romania - presedintia Senatului -  a fost ocupat de un Crin Antonescu care il asteapta la cotitura pentru ai da lovitura finala. Valeriu Zgonea a devenit presedinte al Camerei in locul nenorocitei batrane domnisoare Roberta Anastase. Iar Rumburakul de la Avocatul Poporului - un domn care dezvoltase o adevarata obsesie din atacarea ordonantelor de urgenta ale guvernului Ponta - a fost revocat prin votul parlamentarilor.

Iesirea absolut jenanta de aseara a presedintelui ne-a aratat inca o data limitele gandirii sale. Din revocarea presedintilor celor doua camere si  a Avocatului Poporului, domnia-sa a inteles ca avem de-a face cu o lovitura de stat. Alti domni portocalii cu mintea pe bigudiuri vorbesc despre o mineriada parlamentara. Din pacate acesti oameni, cei aflati acum in jurul lui Traian Basescu, nu pot intelege cum este posibil sa pierzi totul atat de rapid. Parca PSD, partid care a stat si el la guvernare o vreme indelungata, s-a adaptat mai rapid conditiei de formatiune politica de opozitie. Insurubati foarte bine in functii bugetare remunerate gras, domnii si doamnele adunati/te in jurul actualului presedinte precum mustele in jurul cacatului, striga din toti rarunchi "lovitura de stat", "mineriada" si alte asemenea idiotenii care nu fac altceva decat sa arunce o umbra de indoiala asupra capacitatilor Romaniei de a gestiona situatiile politice tensionate, inerente intr-o democratie. Toate trompetele prezidentiale s-au urcat pe televizoare, denuntand "dictatura" care se pregateste, asta in conditiile in care seful statului detine inca prerogativele cele mai importante, de facto sau de jure.

USL a dat dovada ca este pregatita sa isi asume total guvernarea, fara jumatati de masura ca pana acum. Este timpul ca basescomanii care inca rezista la conducerea unor decocentrate sa faca un pas in spate, in conditiile in care nu subscriu la programul de guvernare trecut prin Parlament de catre cabinetul Ponta. Este logic sa se intample asta, in toate tarile cu traditie democratica punctele cheie, de decizie sau de implemetare, sunt unele politice. Viziunea guvernamentala a USL nu poate fi tradusa in fapte cu oamenii lui Basescu in functie. In mod logic, pasul urmator ar trebui sa il constituie demiterea lui Traian Basescu din functia de presedinte al Romaniei. Prezenta acestui om in fruntea statului reprezinta o bomba cu ceas pentru Romania. Modul in care acesta a hacuit tara, impartind populatia in buni si rai,  viziunea lui maniheista asupra politicii, a determinat aparitia unora dintre conditiile premergatoare unui razboi civil in toata regula. Ma mir ca pana acum serviciile speciale, atat de indatorate actualului sef al Statului, nu au semnalat acest fapt ingrijorator.

Poli Timisoara - un muribund in calea hienelor

***

Ma numar printre cei care nu au fost niciodata inselati de discursul fantasmagoric al "patronului" Marian Iancu. Din iarna anului 2006, de cand dateaza prima declaratie a magraonului, precum ca se va retrage de la echipa daca autoritatile locale nu pompeaza niste milioane de euro in organizatia pe care o patrona, am spus ca acest om nu are nimic cu spiritul Timisoarei si cu trairile suporterilor acestui extraordinar club. Din pacate cele mai negre previziuni au devenit realitatea palpabila a acestor zile. Clubul de fotbal Politehnica Timisoara se gaseste in moarte clinica, fiind tinut in viata exclusiv datorita implicarii publice a sustinatorilor fideli.

Actiunile publice ale acestora, atat cele fizice cat mai ales cele din mediul online, au reusit sa puna o oarecare presiune asupra factorilor politici din zona, existand premisele continuarii activitatii la un nivel net inferior celui atins mai acum un an. Din nefericire fundamentul pe care se va demara aceasta noua constructie va fi unul destul de subtire. Prin grija maestrului de ceremonii funebre Marean Iancu, Politehnica Timisoara a pierdut aproximativ cincizeci de jucatori intr-un singur an. Desigur, nimeni nu avea pretentia de a tine in liga a doua fotbalisti cu salarii de doua sute sau trei sute de mii de euro salariu stagional. Insa dl.Iancu a preferat lichidarea totala a intregului lot de fotbalisti, inclusiv cei legati direct de aceasta zona prin provenienta lor. Foarte multi dintre ei au parasit clubul din postura de jucator liber de contract, in contextul in care salariile platite la timp devenisera o pasare rara. Lucrul cel mai ciudat este reprezentat de faptul ca mai toti acestia si-au gasit rapid angajamente in Liga I, unii chiar la echipe de top, alimentand astfel suspiciunile ca in spatele deciziei de neachitare a drepturilor banesti a stat o stratagema prin care "patronul" Iancu si-a insusit sume de bani "la negru", fara sa plateasca taxe Statului. Cred ca autoritatile indreptatite pentru controlul financiar ar trebui sa se autosesizeze in aceasta privinta. Nu ar fi rea deloc o verificare incrucisata intre societatea care a detinut drepturile federative ale jucatorilor si cele care le detin in acest moment. Cred ca am putea constata destule surprize.

Din pacate Timisoara nu va avea echipa de fotbal in Liga I, desi rezultatele obtinute in sezonul abia incheiat o indreptatea la acest lucru. Beneficiind de un management absolut deplorabil, clubul s-a afundat in niste datorii care vor putea fi acoperite doar cu mare dificultate. Sa ne aducem aminte ca Marian Iancu a preluat-o pe Poli in decembrie 2004 de pe locul 7 al Ligii I si a reusit, gratie extraordinarelor insusiri de bun conducator de care a dat dovada, sa o arunce in Liga a II-a, in imposibilitatea de a promova si fara nici un jucator mai acatarii in lot. Din nou magareata a picat pe autoritatile locale, Nicolae Robu si Titu Bojin fiind obligati sa gaseasca o solutie pentru continuarea activitatii fotbalistice in capitala Banatului. Personal nu agreez deloc implicarea autoritatilor locale la nivelul unei echipe de prima liga deoarece fotbalul mare, ca si fenomen de masa, ar trebui sa se autosustina sau sa beneficieze de sponsorizari care sa asigure buna functionare a unei echipe, la acest palier.

Insa pana in momentul in care se va concretiza ceva in privinta clubului fondat in 1921 de catre prof. univ. Traian Lalescu, directorul Scolii Politehnice, prof. Victor Vlad, devenit presedinte al societatii si prof. I. Zaganescu, vicepresedinte, raman hienele, cei interesati care, in frunte cu Marian Iancu, se infrupta din baza de selectie a Timisoarei, alimentand cu fotbalisti cluburile din Capitala.