joi, 8 iulie 2010

Cruyff. Johan Cruyff

***

Dupa semifinala de aseara de la Cupa Mondiala, putem afirma ca avem deja castigatorul finalei.  Acesta nu este nici Bert van Marwijk si nici Vicente del Bosque.  Desigur, si acestia isi au propriile merite. Insa infinit mai mult a contat filosofia fotbalistica a unui om: Johan Cruyff. Fotbalistul care a reprezentat simbolul nationalei lalelelor si al Barcelonei in anii '70, cel care ii ridiculiza pe brazilieni cu propriile lor arme, a adus propria lui gandire fotbalistica, indirect, atat in jocul Olandei cat si in cel al Spaniei.

In cazul Olandei se cunoaste influenta exercitata de Cruyff asupra tuturor selectionerilor aparuti dupa Rinus Michels. Benefica sau nu, aceasta a condus la perpetuarea stilului olandez de fotbal bazat pe viteza, tehnicitate si calitati fizice native in cazul batavilor. Cruyff nu a inselat fotbalul niciodata. ca si jucator, fie ca a jucat contra Marocului, fie ca a jucat contra Braziliei, stilul era acelasi. Niciodata tactica de joc a Olandei nu a fost tributara numelui adversarului intalnit. Desigur ca acest lucru este cu dus si intors.

Spania, cealalta merituoasa finalista a World Cup - ului, se bazeaza la aceasta competitie pe scheletul Barcelonei. Ibericii  - dupa cum am anticipat - a fost singura echipa capabila sa sufoce Germania . Ori Barcelona moderna este creatia lui Cruyff. Filosofia de joc presupune pastrarea initiativei indiferent de numele echipei adverse. Accentul pus pe tehnicitate a facut din Spania cea mai spectaculoasa echipa a competitiei sud-africane. Arestarea balonului este doar o fateta a acestei modalitati de a gandi fotbalul.

Jos palaria, Johan. Razbunarea ta de peste decenii este totala. Probabil ca duminica, dupa consumarea actului final, cu un ochi vei rade si cu celalalt vei plange. Insa nu este putin lucru sa aduci in finala loserul voios de decenii care se numeste Spania si Olanda, cea cu doua finale pierdute.

10 comentarii:

  1. Indiscutabil, ai dreptate, Cruyff este un monument în fotbalul mondial. Şi ca jucător, şi ca antrenor. El a conferit fotbalului o arhitectură cu pretenţii şi a făcut din acest sport un mod de emancipare colectivă. În concepţia lui Cruyff, jucătorul ideal este jucătorul care gândeşte, care posedă o inteligenţă în joc peste medie.

    Chiar am avut în gând - şi vreau - să abordez în editorialul meu de săptămâna viitoare acest aspect şi de aceea îţi cer îngăduinţa de a folosi unele elemente din articolul tău.

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu zicca se exagereaza influenta lui Croyff.Florine, GM, tu chiar crezi ca un fotbalist zero ca si antrenor poate influenta fotbalul?Eu nucred.

    RăspundețiȘtergere
  3. @ Florin

    Cruyff a marcat si marcheaza atat trecutul cat si prezentul prezentul in cea ce priveste partitura tehnico-tactica interpretata de cele doua echipe nationale. Eu am vazut doua teamuri jucand fotbal, cursiv, frumos, artistic, fara faulturi grosolane, fara intreruperi aiurea. Brazilia? Prastie! Argentina? Palida expresie a unui monument care nu nimereste drumul dintre statutul de fotbalist si cel de antrenor.

    Cu mare drag Florine, abia astept sa il citesc.

    RăspundețiȘtergere
  4. @ Ceteriga

    Poate Cruyff nu a fost un bun pedagog al fotbalului dar ideile sale despre abordarea jocului de fotbal sunt de mare actualitate in exprimarea de pe teren a celor doua echipe.

    RăspundețiȘtergere
  5. Perfect de acord, in finala joaca cele doua echipe ale lui Cruyff, Olanda lui Cruyff impotriva "Barcespaniei" lui Cruyff.
    Am impresia ca Spania construita pe coleana verteebrala a Barcelonei a reusit sa duca fotbalul lui Cruyff la culmi inca neatinse nici de Olanda. Si ca Spania va invinge Olanda. Jocul Spaniei este 100% cel al Barcelonei lui Cruyff, asa cum a fost dezvoltat in continuare de tehnicieni ca VanGaal, Rijkaard, Guardiola, si de jucatori ca Xavi.

    Interesanta si din pacate rar mentionata mi se pare contributia unui ardelean in dezvoltarea fotbalului: Pisti Covaci. A jucat la Timisoara si Cluj, si a antrenat "U" Cluj, Steaua si pe urma pe Ajax timp de doi ani in anii 70. A fost antrenorul lui Cruyff si in vremea sa Ajaxul a castigat toate competitiile in cae a evoluat, si a spulberat catenaccio-ul italian in finalele Cupei Campionilor.

    RăspundețiȘtergere
  6. Nu ma asteptam ca Spania sa castige sau hai fie, era posibil, dar nu probabil ... in capul meu. Ce m-a surprins a fost ca Spania a fost calare pe ei 90 de min continuu!

    Oricare ar castiga e bine. Nici una n-a castigat un campionat mondial, ba mai mult, Spania n-a ajuns niciodata in finala, deci e bine pt ele!

    RăspundețiȘtergere
  7. @ Transildania

    Olandez de origine, rezident in Catalunya...ce poate fi mai frumos pentru un suporter de lux precum Cruyff? Probabil ca sangele apa nu se face iar amintirea celor doua finale pierdute inca ii biciuie memoria dar nu cred ca ar fi trist in totalitate in cazul unui succes spaniol.

    De la Pisti Covaci fiecare a inteles ce a putut. Daca Cruyff a luat stilul spectaculos si combativitatea, o nulitate precum Raymond Domenech (da, si el l-a avut antrenor pe nea Pisti!) nu a inteles nimic. Conteaza si la ce urechi canti.

    RăspundețiȘtergere
  8. @ Ionut

    Cu o oarecare tristete in suflet, trebuie sa recunosc ca anticipam acest scenariu. Spania, bazata pe scheletul Barcelonei, este cvasiimbatabila. Cel putin Germania nu a miscat in front in fata posesiei si a jocului de pase al spaniolilor. Ar trebui intrebat Jerome Boateng cum de a reusit sa ramana cu picioarele neinodate. Ar trebui intrebat Klose cum este sa joci fotbal fara minge. Poate alta data, Germania!

    RăspundețiȘtergere
  9. treansildania9 iulie 2010, 03:03

    Absolut de acord. Sa stii ca nu stiam ca Domenech a fost antrenat de Pisti Covaci... Foarte interesant. Cred ca numai FRF-ul e un dezastru mai mare decat federatia franceza. Si culmea e ca federatia franceza l-a angajat in anii 70 pe Pisti Covaci si a fost selectioner si director tehnic al Frantei.

    A propos de ce-o raspundeai lui @ionut: Germania, ca sa joace cu o minge ar fi trebuit sa ceara arbitrului o a doua minge numai pentru ei.

    RăspundețiȘtergere
  10. Parca a existat un filosof, mai pesimist el de felul lui, care spunea ca si francezii sunt tot niste romani, dar cu repartitie mai buna. Pentru ce le-o fi trebuit un ratat precum Domenech pe post de selectioner doar Jean-Pierre Escalettes stie sa raspunda.

    Da, jocul de posesie al Spaniei are efecte grave asupra psihicului oricarui adversar. Imi aduc aminte cand eram in gimnaziu eu eram un tip mai rigid in cea ce priveste fotbalul (fizic vorbind).Mai dadeam de un mingicar ca adversar care nu iti mai dadea mingea... Imi venea sa il casapesc! De aia m-am inteles mult mai bine cu rugby-ul ca si practicant.

    RăspundețiȘtergere