joi, 22 noiembrie 2012

Institutul Cultural Roman si Andrei Marga. O instituție fadă și un bou

***
Daca as fi foarte nervos as afirma deschis ca Andrei Marga este un BOU! Si citind acest articol nu pot sa fiu decat foarte nervos, deci ANDREI MARGA ESTE UN BOU! Un neica-nimeni descult din punct de vedere intelectual, fara opera reala, care si-a facut un nume exclusiv pe baza implicarii sale politice de partea uneia dintre cele doua tabere care isi disputa intaietatea in paupera noastra tara.

Prin hotărârea nr. 15.449 din 8 octombrie s-a stabilit organizarea filialelor Institutului Cultural Român în provinciile istorice ale ţării. Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova sunt municipiile în care se amplasează Filialele. Aceasta este hotararea. Cum intelege insa BOUL de Marga sa o implementeze? Pai iaca asa! Florin Puscas descrie excelent situatia, in Ziua de Vest: În fruntea Filialei Timişoara au fost numiţi Gheorghe Schwartz (director) şi Lucian Alexiu (director adjunct). Pentru noua slujbă, scriitorul Gheorghe Schwartz, decan al Facultăţii de Ştiinţe Umaniste şi Sociale a Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, urma să facă naveta pe ruta Arad-Timişoara.

Între timp, planurile s-au schimbat, iar filialele din cele patru oraşe au căpătat un caracter regional. Prin urmare, conform directorului Gheorghe Schwartz, Filiala Timişoara s-a transformat în Filiala Banat, iar sediul central s-a mutat la Arad, încă înainte de a fi inaugurat la Timişoara. Explicaţia pentru această stabilire a sediului Filialei Banat într-un oraş din afara Banatului are, oficial, explicaţii geografice.

„Ni s-a părut mai potrivit ca sediul filialei să fie în mijlocul regiunii(!!!) , fiind totodată şi mai aproape de graniţele cu Ungaria şi Serbia”, a declarat, pentru ZIUA de Vest, Gheorghe Schwartz. Cum a ajuns Aradul în mijlocul Banatului e mai greu de explicat, dar, privind la partea bună a lucrurilor, noile coordonate geografice par să fi rezolvat şi problema navetei pentru directorul Filialei ICR Banat.

'tuva-n cur cu cultura voastra de idioti patentati! Pai Aradul nici macar nu este in Banat, bai Schwartzule, bou-idiot ce esti! Cum sa fie atunci mijlocul regiunii, retardatule de doi bani! Trecand peste idiotenia pura de care dau dovada cei doi plavani universitari, Marga si Schwartz, nu pot sa nu observ conditia care i se pregateste orasului Timisoara, aceea de cenusareasa (si) a guvernarii USL. Vreau sa vad reactia politicienilor locali, vreau sa pot trece in revista macar o actiune menita de a apara Timisoara in fata agresiunii continue venite dinspre institutiile centrale de la Bucuresti. Rusine, bai iceristi uselisti de cacat! 

luni, 19 noiembrie 2012

Sondaj CSCI pentru Colegiul 3 Senat Timis

***
Initial parea un blat mare cat casa, prin intermediul caruia se urmarea inlesnirea accesului in Senat a "buldogului" Vasile Blaga. Insa si in politica exista, basme, povestiri, mituri  dar si realitati. O realitate cuantificabila este si aceasta: in lupta dintre liderul PDL, Vasile Blaga, si ilustrul necunoscut de la acea  data, Matei Suciu, considerata inegala la inceput de campanie,  cel din urma pare ai fi luat fata mult mai experimentatului sau preopinent politic.

Un recent sondaj de opinie realizat de catre CSCI intre 9 si 12 noiembrie ne indica faptul ca tanarul Matei Suciu se bucura de increderea a 51% dintre respondenti in vreme ce Vasile Blaga intruneste doar 35%  dintre preferintele cetatenilor din Colegiul 3 Senat Timis. Situatia este una destul de grava pentru PDL, din mai multe puncte de vedere. In cazul in care Suciu va lua peste 50% dintre voturile valabil exprimate atunci el va merge direct in Senat, fara a mai avea emotiile redistribuirilor. Semnalul ar fi unul dezastruos pentru partidul prezidential, deoarece se pune problema ca insusi presedintele aceste formatiuni politice sa nu acceada in Parlament! La nivelul membrului de rand al PDL se va pune intrebarea daca mai merita sa activeze intr-o formatiune politica in care nici macar liderul formal nu a reusit sa isi securizeze un colegiu electoral.

In masura in care aceasta tendinta se va pastra, putem spune ca PDL poate sa isi pregateasca de pe acum sederea pe bancile opozitiei, in viitorul parlament. Incercarile disperate ale lui Traian Basescu de a se erija in locomotiva electorala pentru partidul sau de suflet par sortite esecului in conditiile in care el insusi are o mare problema in cea ce priveste legitimitatea sa in functia pe care o ocupa. In situatia lui Blaga, adica virtuali in afara Parlamentului, se regasesc si alti lideri PDL/ARD, cele mai sonore nume fiind cele ale Elenei Udrea, Mihai Razvan Ungureanu, Roberta Anastase si Cezar Preda. Va fi interesant de urmarit ce strategie va aborda PDL in vederea remontarii acestui handicap electoral.

marți, 13 noiembrie 2012

Primarii - negrii de pe plantația de morcovi

***
In judetul Timis, o stire confirmate din mai multe surse ne spune ca mai mult de doua duzini de primari PDL au ales sa se alature USL(PSD), nu direct, datorita legislatiei electorale care descurajeaza aceasta practica, ci mai pe ocolite. Cu alte cuvinte, in aceasta campanie electorala USL se bazeaza pe aportul acestora dar si a unor primari proveniti din PPDD, UDMR si PNTCD. La prima vedere aceasta suire din mers in căruța USL pare una imorala, demna de a fi condamnata. Aprofundand insa legislatia in vigoare, ne dam seama ca edilii care se incapataneaza sa ramana in afara jocurillor politice ale Puterii risca sa bifeze un mandat sec, fara nici o realizare demna de a fi consemnata de catre comunitatea pe care o conduce.

In judetul Timis, ne place sau nu ne place, omul-forte al actualei guvernari se numeste Titu Bojin. Restul, inclusiv noul primar al Timisoarei, Nicolae Robu sau potentul tanar politician Sorin Grindeanu nu sunt altceva decat niste personaje secundare. Tortul alocarilor bugetare pentru comunitatile locale este taiat de catre actualul presedinte al Consiliului Judetean. Din aceasta postura, mizand si pe o prezenta destul de placuta - mai ales atunci cand o da in grai banatean - Titu Bojin a reusit sa faca din PSD un partid-mamut care a atras de facto pe mai toti primarii din judet cu exceptia celor alesi dintre membrii PNL.

Au fost destui cei care au blamat gestul edililor PDL. Au ei insa in totalitate dreptate? Nu cred. Un primar este responsabil in primul rand in fata cetatenilor care l-au adus in functie. Ori, in contextul in care legislatia romaneasca este una destul de stufoasa si netransparenta atunci cand vine vorba de impartirea fondurilor de la buget, ei trebuie sa asigure un flux continuu de venituri care sa echilibreze bugetul local. Din acest punct de vedere primarul trebuie asimilat unui manager si nimic mai mult.  Politica, in sensul ei ideologizat, se face incepand cu doua nivele mai sus. Parlamentul si Guvernul trebuie sa fie cele care sa dea directiile de urmat. In plan local edilul trebuie sa fie cel care sa garanteze cu propriul mandat indeplinirea unor indicatori socio-economici care sa asigure dezvoltarea comunitatii.

Personal nu vad de ce s-ar face un capat de tara vizavi aceste permutari politice in contextul in care beneficiem de aceeasi legislatie netransparenta, care ingaduie ca un primar membru al unui partid de opozitie sa aibe parte de alocari bugetare cu mult mai mici decat cele de care beneficiaza un primar care face parte dintr-o formatiune politica guvernamentala. Asa ca mai usor cu Tradarea pe scari!

luni, 5 noiembrie 2012

Blatul politic si iluzia alegerii

***
Nu cred ca mai exista vreun cetatean in aceasta tara, cu un IQ peste numarul pe care il poarta la ghetele de iarna, care sa mai creada in realismul infruntarilor politice care vor avea loc in campania electorala care sta sa inceapa. Cuvantul de ordine este intelegerea, cu multiplele ei sensuri. Astfel, mai toti potentatii politici actuali si-au aranjat colegii caldute, din care, fara emotii, sa ajunga in Parlament, trimisi de popor. De la Crin Antonescu si pana la Vasile Blaga, trecand prin toti acei minipotentati politici precum MRU, Neamtu, Becali, s.a., toti au avut grija sa practice un troc politic rusinos in vederea accederii sigure in bancile Senatului sau cele ale Camerei Deputatilor.
Intre discursul public al acestor domni si practica politica profesata cotidian exista o discrepanta fantastica. In spatele cuvintelor grele aruncate unul altuia prin intermediul presei audio-vizuale exista o intelegere perfecta, de pe urma careia profita doar ei si iese in pierdere doar cetateanul. Nu este nici moral si nici corect ca rezultatele alegerilor sa poata fi anticipat atat de facil. Lupta politica care ar trebui sa caracterizeze o perioada de campanie electorala va fi una de suprafata, deoarece jocurile adevarate s-au facut deja. Problema cea mare cu care se  confrunta partidele politice angrenate in lupta pentru Parlament este aceea ca oamenii incep sa realizeze ca ei au ajuns sa reprezinte doar alibiul care sa le motiveze politicienilor cuplarea la resursele Statului.  Atat si nimic mai mult. In urma acestor jocuri nu putem sa nu ne asteptam la o decredibilizare totala a tipului de democratie mutanta care exista actualmente in tara noastra.

Nu poate exista democratie fara o competitie politica reala intre partidele politice! Esenta democratiei consta in ideea ca cel mai bun, cel mai popular, va accede prin votul majoritatii la parghiile de comanda si de decizie din respectiva societate. Ori, in contextul nerusinarii cu care asa-zisa clasa politica isi bate joc de cetatenii tarii, umiliti si abrutizati de un context absolut injust, nu trebuie sa ne miram daca rata de participare la alegerile din 9 decembrie va fi una in jurul procentului de 35%. Atunci cum mai putem vorbi de legitimitate, in cazul unui Parlament ales de o minoritate?  Ar fi un sacrilegiu.

Din pacate nici macar acum, in ce asul al doisprezecelea, acesti oameni nu realizeaza ca asa nu se mai poate. Se continua cu acelasi tip de campanie in care miza cade pe acelasi tip de cetatean, cel care isi vinde votul pe o paine , o bere sau 50 de lei. Ori acest mod de a privi societatea nu este unul care sa aibe corespondenta intr-o democratie reala. Ersatzul acesta de democratie este una contraproductiva pentru Romania, pe termen lung.