marți, 31 ianuarie 2012

Optiunile strategice reale ale Romaniei

***
Astazi a circulat foarte mult in mediul online un articol mai vechi, destul de bine documentat, scris acum aproximativ un  an de catre de catre Adriana Dutulescu. Intitulat "Cine este agentul CIA care lucreaza pentru Basescu?", acesta a suscitat noi comentarii in legatura cu natura relatiei dintre Traian Basescu, regimul pe care il patroneaza acesta si establishmentul politic de pe Potomac. Au existat voci care au condamnat Statele Unite pentru sprijinul tot mai manifest acordat atat de  nepopularului nostru presedinte. Din pacate exista deja vectori de opinie in tara noastra care si-au facut un scop in sine din ai denigra pe americani in stransa corelatie cu actiunile lui Traian Basescu si declaratiile publice ale ambasadorului Gitenstein.

Nu mai reprezinta un secret pentru nimeni faptul ca in perioada de dupa 1989, cu unele notabile exceptii, America a avut in tara noastra diplomati de proasta calitate, putind de la o posta a clientela politica, in general bussinesmani care doreau sa isi atarne pe cartea de vizita si demnitatea  de ambasador. Gitenstein face parte exact din aceasta categorie. Nefiind vorba de o tara in care sa detina interese strategice de prim rang, administratiile americane au numit aici ca si reprezentanti oameni de slaba calitate, mai interesati de afaceri directe cu statul roman decat de reprezentarea propriu-zisa a intereselor americane.Prin urmare nu trebuie sa ne mire foarte tare cultivarea de catre acestia a relatiilor cu mai marii zilei de la Bucuresti. E vorba de bussines, e vorba de bani. Ne inflamam absolut gratuit atunci cand il condamnam pe Gitenstein pentru comparatia deloc magulitoare dintre Romania si Siria. Atat intelege el din diplomatie, atat face.

Insa prestatia absolut lamentabila a diplomatilor americani acreditati la Bucuresti nu scuza cu nimic faptul ca liderii Opozitiei din tara noastra nu incearca sa iasa pe piata cu initiative benigne pentru promovarea relatiilor romano-americane. Interesele strategice ale Romaniei cer imperios acest lucru. Adversarul strategic al nostru in aceasta zona a lumii se numeste Rusia. Retineti, folosesc termenul de adversar si nu pe cel de dusman. In indiferent ce tip de combinatie geopolitica ar juca tara noastra, Rusia ne va fi adversar. Nu cred in minunea ca la Moscova sa vina la putere un lider care sa spuna raspicat "romani, Basarabia este parte integranta a Romaniei." E greu de conceput acest lucru in contextul in care principiile de politica externa ale Rusiei au ramas nemodificate de mai bine de doua sute de ani.

Din moment ce suntem parte a Uniunii Europene, in contextul in care integrarea politicilor externe si de aparare pare a fi blocata, este logic ca tara noastra sa caute piloni pe care sa isi construiasca propria politica de securitate. Statele Unite ale Americii raman prima optiune strategica a oricarui guvern roman cu scaun la cap. Cultivarea unei relatii speciale cu America este de natura a aduce stabilitate si securitate, in contextul in care SUA au capacitatea de a aplica de una singura principiile de drept international statuat in practica ONU. Indiferent de partidul politic despre care vorbim, indiferent de familia politica de la care se revendica, principala preocupare in politica externa trebuie sa fie relatia cu Statele Unite. In Romania avem de-a aface cu doua tipologii ale antiamericanismului: una benigna, de bonton, in care, de amorul discutiei ii condamni pe americani pentru toate relele din lume,asa, cu jumatate de voce, iar cea de-a doua maligna, directionata exclusiv in vederea culpabilizarii generale a Americii pentru incapacitatea restului Lumii de a-si gestiona propriile crize. 

Al doilea pilon pe care ar trebui construita politica de securitate a Romaniei il reprezinta China. Uriasul galben resimte si el ca pe o amenintare directa vecinatatea cu Rusia. Adversitatea ruso-chineza a degenerat chiar intr-un conflict militar deschis, la sfarsitul anilor '60. Deci exista elementul strategic comun. Relatiile sino-romane au un bun istoric, in conflictul ideologic intracomunist care a generat ruptura dintre Uniunea Sovietica si China, Romania luand in mod direct apararea pozitiei exprimate de Beijing. Apoi tara noastra a avut un cuvant greu de spus in iesirea Chinei din izolare, la inceputul anilor '70, si in impunerea ei ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, in locul Taiwanului nerecunoscut. Unul dintre putinele lucruri bune mostenite de la regimul Ceausescu il constituie tocmai relatia privilegiata cu China. Regimul Iliescu - atat de legat de Moscova in anii '90 - a ocultat aceste relatii, probabil la instigarea rusilor. Administratia Constantinescu a fost cea dintai care a sesizat potentialul real al relatiilor directe cu China. Nu pot decat sa ma bucur de faptul ca intr-unul din ultimele discursuri prezidentiale, Traian Basescu a folosit sintagma "prietenii nostrii chinezi". I-o fi venit mintea la cap si o fi inceput sa vada relatiile internationale exclusiv prin prisma intereselor strategice si nu prin aceea a unei ideologii contraproductive, colportata in mediul online de catre unii comilitoni ai domniei-sale.

In incheiere un singur sfat pentru USL: numit-va ministrul de Externe din guvernul-fantoma si puneti-l la treaba. E timpul ca Opozitia sa iasa din zodia neacceptabilitatii ei de catre SUA, subiect atat de drag domnilor si doamnelor care presteaza pentru Traian Basescu in mediul online.    

sâmbătă, 28 ianuarie 2012

Marea brambureala uselista

***
Suntem la finalul unei saptamani care vine sa ne confirme faptul ca in cadrul USL se actioneaza de prea multe ori dupa ureche. Am avut episodul demisiilor din Parlament, care a dat intreaga masura a angajamentelor aliatilor, unii fata de ceilalti. Lasarea in offside a unor oameni precum maestrul Mircea Diaconu sau Ludovic Orban nu face altceva decat sa intareasca impresia de brambureala generala, in care nu stie stanga ce are de gand sa faca dreapta si viceversa. Ce ar trebui sa creada alegatorii despre schimbarile de dispozitie, despre aceasta alba-neagra cu demisiile parlamentarilor liberali?

Strict local, vorbind doar de cazul judetului Timis, cum ar trebui interpretata apetenta partenerilor social-democrati de a rediscuta si renegocia la infinit clauzele acordului local in cea ce priveste desemnarea candidatilor comuni pentru alegerile locale? Mai tot timpul, dupa o noua runda de negocieri, s-a spus ca totul este stabilit in cel mai mic amanunt, pentru ca apoi sa se revina asupra problemei. Se pare ca filiala PSD locala are in buzunar adeziunile a cel putin doisprezece primari PDL, care vor sa ii tranteasca masa in cap lui Constantin Ostaficiuc. Ei si? Intotdeauna ar trebui sa se regandeasca zonele de influenta in functie de toanele unor traseisti politici?

Nu aceasta este norma de predictibiliate pe care ar trebui sa si-o asume USL, ca si constructie politica aflata in contrapondere la PDL. Dimpotriva, daca se doreste un fundament puternic pentru alegerile parlamentare din toamna atunci ei ar trebui sa vina cu oameni noi, credibili, buni profesionisti, cu imaginea nepatata. In schimb, pentru doisprezece resapati politic se da peste cap intreaga strategie gandita in ultimele luni, repunandu-se pe tapet candidaturi ce pareau sigure. Ce se va intampla cu cei carora li s-a promis sansa de a deveni primari sau consilieri? Mai mult ca sigur vor face pasul catre PDL sau catre derivatele lui politice, UNPR si PP-DD.

Nu cred ca in aceasta perioada USL are nevoie de asemenea framantari. In plan local, astazi sunt anuntate negocieri importante la Timisoara. Sa speram ca cea ce se va hotari acum va ramane definitiv. Nu de alta, dar deja este tarziu.

miercuri, 25 ianuarie 2012

"Interventia" cu romanii

***
Multa lume a asteptat cu interes "interventia" presedintelui din aceasta seara. Poate unii s-au asteptat ca el sa spuna ceva nou. Dezamagire. Dl.Basescu nu a inteles nimic din ceea ce se intampla actualmente in tara. Impresia generala lasata de acesta este aceea a unui om blocat intr-un anumit gen de limbaj, marsand pe aceleasi idei prafuite, fixe, denotand un anumit tip de autism, incapabil de a sintetiza in actiunea prezidentiala cerintele actuale ale societatii romanesti.

Din toata salata de cuvinte care a iesit din gura presedintelui, am retinut doar apelul facut de catre acesta la societatea civila  de buna calitate de a interveni in dezbaterile publice, evident de partea sa. Nu cred ca mai are rost sa amintim cine compune aceasta societate civila. Oamenii care au fost incolonati timp de anii de zile in spatele d-lui Basescu sunt asteptati sa isi reia odele zilnice la adresa augustului de la Cotroceni, presedintele neinteles de catre patura haina a societatii romanesti, condusa, nu-i asa, de catre societatea civila de proasta calitate. E bine ca dl. Basescu este consecvent: in loc sa fie un factor de coeziune in societatea romaneasca, domnia-sa continua sa imparta societatea romaneasca in functie de propriile interese.

In rest am observat ca a incercat sa reincalzeasca ciorba statuta a modificarii Constitutiei, a vorbit despre faptul ca rezultatul referendumului din 2009 trebuie sa isi gaseasca corespondenta in organizarea Legislativului de la Bucuresti. A spus ca 80% dintre romani sustin aceasta reforma (lucru total fals, daca stam sa ne gandim care a fost rata participarii la acel referendum), a continuat sa se plaseze deasupra partidelor, incercand sa faca parada din aceasta situare a lui.

Cu alte cuvinte, in afara de apelul lansat la adresa fostilor aplaudaci de a reveni in transee, presedintele nu a spus mai nimic. Dupa cum ne-am cam obisnut, de altfel, in ultima vreme.

marți, 24 ianuarie 2012

Trebuie sa isi dea Opozitia demisia in bloc din Parlament?

***
La interogatia din titlu, raspunsul meu este unul singur: DA, Opozitia trebuie sa plece din Parlamentul actual, care nu mai este reprezentativ din punctul de vedere al optiunilor exprimate de cetateni in 2008. Daca, atunci, in noiembrie 2008, PSD avea 114 mandate de deputat si 51 de senator, iar PNL 65 de deputati si 28 de senatori, putand oricand sa se constituie intr-o majoritate parlamentara, acum, in 2012, prin masinatiunile promovate de catre seful Statului, proportia s-a schimbat in favoarea coalitiei dominate de catre PD-L, formata cu aportul unor tradatori si traseisti politici.

Desigur, se pot face multe calcule, se pot emite supozitii despre cea ce va urma in urma demisiilor din Parlament ale reprezentantilor Opozitiei. Poate ca parlamentul basist va lua masuri irationale, poate va forta si mai mult limitele Constitutiei, insa USL ar ramane singura beneficiara a voturilor anti-Putere. Este un culoar politic foarte generos si doar un orb nu ar sesiza oportunitatea. Contopirea nemultumirilor de ordin social cu doleantele politice de revigorare a fibrei democratice a Statului, ar determina aparitia unei situatii revolutionare care ar matura realmente sandramaua basista.

In politica exista momente in care ratiunea este contraproductiva. Prea multe calcule ar putea determina ascunderea substantei actualelor miscari de strada, care, indiferent de ce spun propagandistii basisti pe diferite canale, este una eminamente indreptata contra lui Traian Basescu si a sistemului ticalosit pe care acesta il patroneaza. Arta de a face politica in stil mare este aceea de a sesiza momentul, timingul. Imi aduc aminte de o intamplare care a avut loc in 1918, in timpul negocierilor pentru semnarea Pacii de la Bucuresti, dintre Puterile Centrale, invingatoare pe moment, si Regatul Romaniei. Delegatul Romaniei se numea Constantin Argetoianu, unul dintre cei mai cinici oameni politici pe care i-a avut tara noastra. In ciuda conditiilor extrem de inrobitoare pentru tara noastra, Argetoianu accepta fara sa protesteze toate clauzele dictate de catre germani. Mirat, delegatul german l-a intrebat pe omul politic roman de ce nu incearca sa protesteze, sa indulceasca continutul tratatului. Zambind acid, Argetoianu i-a raspuns ca Germania va fi infranta in cateva luni iar tratatul nu va mai insemna absolut nimic.

Sa ne gandim la PDL in loc de Germania. Cam aceeasi soarta va impartasi si actualul partid de guvernamant. Infrangerea este sigura, ramane de vazut daca va reusi sa se perpetueze, sub o forma sau alta, in politica romaneasca post-Basescu.

sâmbătă, 21 ianuarie 2012

Ordin de zi pe unitate: rasfirati-va, baieti!

***
Cu imensa satisfactie in suflet si cu vocea gatuita, seful PNL - ului local din Timis, dl. Nicolae Robu, a anuntat intr-o conferinta de presa ca filiala dansului se afla in negocieri avansate cu mai multi parlamentari din randurile PDL, dispusi sa schimbe tabara, acum, in an electoral, tocmai cu cateva luni inainte de alegerile pentru un nou Legislativ. Cu multa emfaza si mandrie nedisimulata dl.Robu ne asigura ca sunt sanse de 99% ca unii parlamentari ai PDL sa vina alaturi de PNL înainte de a se transa situația protestelor.

Cu alte cuvinte, pe corabia Marinarului exista un grup de soareci care, sesizand ca sandramaua i-a tot mai multa apa, s-au gandit sa o schimbe, in schimbul accesului nelimitat la cascaval. Repet, acum in prag de alegeri parlamentare. Pentru aceste rozatoare din bugetul statului nu prea mai conteaza ca, in ultimii anii, au existat vreo patru-cinci motiuni de cenzura, in sprijinul carora voturile lor ar fi fost binevenite. Nu. Ei se gandesc doar la perpetuarea lor pe bancile parlamentare, intr-o noua legislatura, acum, poate, cu sprijinul politic al USL. Din doua, una: ori s-a tampit Robu, ori a fost tampit in tot acest timp. Cum poti sa negociezi, repet, acum, cu niste soareci care, timp de o legislatura te-au flituit permanent, sustinand un guvern care demult nu mai avea sprijinul popular? Cred ca explicatia tine mai mult de Sindromul Stockholm decat de o logica evenimentiala. 

Daca PNL se gandeste intr-adevar la transferuri politice, atunci cred ca miza este una gresita. Accentul ar trebui pus pe atragerea edililor, a primarilor de la alte partide catre liberali, nu pe soareci fara nici o putere reala, care, in jocul politic de la Bucuresti nu mai prezinta nici o miza reala. In acelasi timp nu pot sa nu ma intreb daca aceasta apetenta a alesilor PDL pentru negocieri cu Opozitia nu a fost cumva stimulata de catre cercurile din jurul Palatului Cotroceni. De ce fac aceasta afirmatie? Pentru ca indiferent in ce fel de combinatie politica ar intra, PDL va pierde alegerile parlamentare la scor urat. Miscare Populara, Alba ca Zapada...nu prea conteaza. Ori Traian Basescu mai are vreo doi ani de mandat prezidential, perioada pe care ar dori sa o securizeze din punct de vedere politic. O majoritate parlamentara reala a USL dublata de un cabinet de aceasi coloratura politica ar face din politicianul Traian Basescu o victima sigura.

Insa, dupa ce s-a vazut faptul ca presedintele, uzitand de forta serviciilor de informatii care il slujesc cu mare arta, a reusit sa injghebe o majoritate artificiala, formand din tradatorii de vocatie un partid parlamentar de marime medie, nevalidat niciodata de catre electoratul roman, majoritatea USL este in primejdie.  De ce nu ar repeta figura, daca i-a iesit odata? Tradatorul tradeaza intotdeauna si a doua oara, ne spune o vorba inteleapta. Ce s-ar intampla daca USL ar castiga alegerile cu 55% din totalul voturilor si, in urma operatiunilor ascunse ale Cotroceniului, din randurile parlamentarilor proaspat validati s-ar desprinde inca un UNPR? Este o ipoteza de lucru care ar trebui serios studiata de catre strategii politici ai Uniunii. Daca se doreste cu adevarat schimbarea in aceasta tara, cei compromisi prin colaborationismul lor cu Traian Basescu ar trebui trasi pe linie moarta si nu naimiti acum, in prag de alegeri, cu inca un mandat de parlamentar. In caz ca ipoteza tradarii s-ar confirma dupa castigarea alegerilor, atunci vina exclusiva va fi atribuita USL.

joi, 19 ianuarie 2012

Testul adunarii populare

***
Astazi va avea loc in capitala un miting cu incarcatura politica declarata. Dupa (prea) multe tergiversari, Alianta de Centru-Dreapta PNL+PC a decis sa ceara Primariei Capitalei aprobarea pentru organizarea unei adunari populare la care ar urma sa participe in jur de 10.000 de oameni. Este o initiativa foarte riscanta, mai ales ca PSD, partenerul din cadrul USL, si-a anuntat de ceva vreme rezervele fata de un asemenea demers. Din pacate social-democratii inca nu si-au depasit propriile complexe in raporturile lor cu Traian Basescu, de aici rezultand o teama nefireasca de penibil, in orice situatie care il implica pe actualul presedinte al Romaniei.

Probabil ca amintirea celebrei nopti de decembrie, in care candidatul lor la prezidentiale, Mircea Geoana, s-a culcat presedinte si s-a trezit ciuca bataii de joc a unei tari intregi, inca le biciuieste memoria, insa acest fapt nu ar trebui sa impieteze asupra deciziei politice de la nivelul conducerii actuale a partidului. Astazi opozitia politica din Romania va da testul validarii sale ca si alternativa reala la actuala guvernare Basescu. Mitingul acesta poate insemna nu doar o palma in plus data actualei stari de fapt din tara noastra ci chiar inceputul asaltului final al puterii, al carui punct culminant va avea loc odata cu alegerile  - la termen sau comasate -  din acest an. Este nevoie de asemenea etalari ale fortei de grup pentru a insufla alegatorilor increderea in solutiile prezentate de catre USL, in programul politic prezentat romanilor la sfarsitul lui 2011.

Insa aceasta adunare presupune cateva riscuri reale, deloc de ignorat in actualul context. Primul - si cel mai important - il constituie aplombul cu care cetatenii neinregimentati politic vor raspunde apelului lansat de catre ACD. Cu alte cuvinte, daca numarul manifestantilor nu il va depasi pe cel inregistrat la adunarile spontane care au avut loc in ultimele zile, atunci vom putea sa catalogam actiunea opozitiei ca pe un adevarat esec. In schimb, daca cetatenii vor veni in numar mult mai mare, atunci putem trage sperante ca situatia se va schimba in bine pentru Romania in termen mult mai scurt, poate chiar in urma unor alegeri anticipate. Ba chiar indraznesc sa sper ca un eventual succes va avea o influenta majora asupra deciziei Curtii Constitutionale, care trebuie sa decida in termen destul de scurt asupra constitutionalitatii deciziei de comasare a alegerilor din acest an.

Al doilea semn de intrebare este ridicat de inapetenta liderului liberal Crin Antonescu pentru adunarile publice, fapt care a devenit destul de clar dupa consumarea campaniei electorale prezidentiale din 2009.  Crin vorbeste foarte bine, are verbul la el tot timpul, insa nu l-am vazut niciodata vorbind dezinvolt in fata unei adunari formate din mii de oameni. Ori cei care vor veni in piata asteapta o cuvantare foarte critica la adresa actualei Puteri si incurajari deschise pentru cei care se vor inhama sa duca greul campaniei electorale care deja bate la usa. Oamenii acestia trebuie sa simta ca nu sunt singuri, ca exista cineva acolo sus care gandeste in aceeasi cheie ca si ei. Pentru ca acest lucru sa se intample, este nevoie de intreaga elocinta cu care i-a inzestrat Dumnezeu pe cei care vor lua cuvantul.

Un alt lucru care ma ingrijoreaza il reprezinta contramasurile pe care, cu siguranta, si le vor lua actualii guvernanti. Deja forumurile diferitelor publicatii online sunt intoxicate la maxim cu ideea ca "toti sunt la fel", "nu mai vrem partide" si alte variatiuni pe aceeasi tema, toate acestea avand rolul decredibilizarii actiunilor inteprinse de catre Opozitie. Sa nu ne  imbatam cu apa rece; daca in randul maselor Basescu si secta care il inconjoara nu se mai bucura nici de cea mai mica apreciere, in mediul internautic oficinele care lucreaza pentru Cotroceni sunt inca foarte active si influente. Este nevoie de o foarte buna organizare si coordonare pentru a atinge obiectivele de astazi ale Opozitiei. Sa speram ca prezenta masiva a bucurestenilor ii vor convinge pe romani ca nimic nu este pierdut si ca anul acesta vom avea si motive de bucurie.

duminică, 15 ianuarie 2012

Sfat moca pentru Crin si Victor

***
Crin tata, Victoras baiatule, intrati in joc ca altfel lautarii pleaca. E momentul, lasati dracului de-o parte rezervele in cea ce priveste amestecatul cu vulgul, puneti-va in fruntea manifestatilor pentru ca daca nu o veti face voi, vor exista altii care sa o faca. Dati un sens acestor miscari de protest, intrati la alunecare asupra lui Basescu si a PD-L, coborati in strada acum, pentru ca altfel acesti oameni isi vor decanta proprii lideri si veti ramane iarasi cu ochii in soare.

Idiotenii securistice

***
Cateva idei desprinse din conferinta de presa sustinuta azi de catre Aurel Moise, seful Directiei Ordine si Siguranta Publica din cadrul trupelor de Securitate, pardon, Jandarmeriei Romane.
"Din pacate, in Piata Universitatii si-au facut aparitia si niste grupuri compacte identificate ca fiind suporteri ai echipelor Dinamo si Steaua."  Hai, du-te bai garcea, si daca sunt suporteri ai unor echipe de fotbal atunci nu au dreptul sa uzeze de drepturile lor civice? Unde scrie, in Constitutie sau in Legea Sigurantei ca membrii galeriilor nu au voie sa manifeste?Mentalitatea astuia incepe sa semene tot mai mult cu cea a lui Jiji Becali sau Cristian Borcea, "prietenii" cei mai buni ai galeriilor cluburilor Steaua si Dinamo. Acelasi idiot cu cascheta de securist (pardon, jandarm) ne-a explicat de ce a fost nevoie  de interventia Jandarmeriei pentru descongestionarea traficului in centrul Bucurestilor.

"Oricine se putea afla in situatie critica, poate era vorba de un incendiu sau alta situatie. Acesta este principalul motiv pentru care jandarmii nu sunt de acord cu blocarea cailor de circulatie". Da, boule cu cascheta de securist, dar, in 2007, cand sustinatorii lui Traian Basescu au ocupat Piata Universitatii de ce nu ati intervenit la fel de energic? Atunci nu exista pericol de incendii sau interventii ale Ambulatei? Ati stropit intreg Bucurestiul cu substante ignifuge, sa nu va arda idolul? Nu a avut nimeni nevoie de interventia Salvarii in acele ore? Logica de Pristanda! 

Interventia Jandarmeriei a fost una disproportionata vizavi de numarul celor care manifestau in acea piata. Candva, domnii ofiteri care au condus dispozitivul de interventie vor trebui sa dea socoteala in legatura  cu aceste fapte reprobabile. Si inca un amanunt deloc de ignorat. Multi dintre noi am participat, ca si spectatori, la paradele militare organizate de 1 Decembrie, Ziua Nationala. Am vazut tehnica de lupta, atat de la MApN cat si de la MAI. Armata beneficiaza de aceeasi tehnica de lupta invechita, ramasa ca si nivel tehnic undeva in anii '70 in timp ce fortele de represiune din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor beneficiaza de dotari de ultima generatie, autospeciale hiperdotate si salarii ultrageneroase. Cu alte cuvinte, in viziunea lui Traian Basescu si a PDL, tara aceasta nu trebuie aparata contra inamicilor externi ci impotriva propriilor cetateni. Tipic ceausist! Cineva trebuie sa plateasca pentru cei raniti in Bucuresti si acest lucru trebuie sa se intample cat mai curand. 

sâmbătă, 14 ianuarie 2012

Asche Zu Asche

O spun si nemtii, Traiane!



D

vineri, 13 ianuarie 2012

Basescu a gresit tinta. A devenit el insusi tinta fixa

***
Presedintele Traian Basescu pare sa isi fi pierdut stiinta achizitionarii tintelor facile, incapabile de a-i da replica, direct sau prin intermediul opiniei publice. Obstinatia cu care l-a vanat in ultimul timp pe fostul subsecretar de la Sanatate, Raed Arafat, l-a facut - din nou - vulnerabil in fata adversarilor sai. Probabil ca nici in cele mai negre cosmaruri ale sale presedintele nu a vazut ca fiind posibila o asemenea replica civica la adresa fortarii demisiei din minister a fostului coordonator national al SMURD. Arafat parea tinta perfecta pentru Basescu. De bun simt, neconflictual, fara logoreea specifica politicianului roman tipic, medicul Raed nu a acceptat sa se regaseasca pe lista tintelor basesciene, alaturi de oameni cu adevarat patati precum Vantu, Patriciu, Becali, Nicolae, Marius Petcu  si altii ca ei.

Demisia rapida din functia detinuta in cadrul ministerului a facut din Arafat o victima capabila de a determina reactii de structura in sanul adevaratei societatii civile din Romania. Un bun profesionist, deloc implicat in politica, detinator al unei functii tehnocrate in cadrul guvernului, dl. Arafat a reusit - poate fara sa isi doreasca cu adevarat acest lucru -  sa urneasca din loc mecanismul politic care ii va azvarli peste bord, in acest an electoral, pe toti martorii Marinarului. Cu siguranta ca nu de un asemenea eveniment avea nevoie PDL, acum, la inceput de 2012.  Partidul prezidential are o stringenta nevoie de o indepartare, cel putin de imagine, fata de Traian Basescu. Exista insa o mare dilema in randul conducerii din Modrogan; fara Traian Basescu PDL nu prea exista. Ingrijorator pentru viitorul politic al d-lui Basescu este faptul ca nici macar un ministru din guvernul Boc nu i-a aparat viziunea pe Sanatate. Nici macar peniibilul ala mic care raspunde la numele de Boc.

Cu toate intoxicarile lansate de oficioasele cotroceniste, care sustin implicarea unor forte politice in instrumentalizarea actiunilor de protest din aceasta seara, momentele pe care le-am trait reprezinta rezultatul unui puseu de civism care ar trebui cultivat si pe viitor. In acelasi timp, actiunile  cetatenesti ne indica si asteptarile reale ale romanilor. Alegatorii s-au cam saturat de politicieni gregari, ei doresc sa vada la munca oameni profesionisti, capabili de a face realmente ceva palpabil pentru aceasta tara. Ajunge cu vorbaria, e timpul ca faptele sa fie determinante, par a spune romanii. Avem aici si un semnal de alarma care ar trebui sa fie receptat corect de catre sefii opozitiei politice din Romania. Atentie cum va alegeti candidatii. Tiparul este deja stabilit. Vrem cat mai multi arafati.

Nu pot sa inchei fara sa pomenesc de modul in care Basescu a anuntat guvernul ca trebuie sa retraga din dezbaterea publica proiectul noii legi a Sanatatii. I-a certat din nou pe romani pentru faptul ca nu au acceptat o lege care, in esenta, ar fi externalizat multe dintre serviciile caracteristice medicinei de urgenta. Ce nu ne explica presedintele este mecanismul care l-a facut pe el, Traian Basescu - sef de stat in functie -  sa fie initiator de proiect legislativ. Niciunde in Constitutia Romaniei presedintele nu apare ca avand prerogativa initiativei legislative. Dimpotriva, articolul 74, alineatul 1 defineste foarte clar cine detine acest drept: Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Tovarasul presedinte,ce ai facut, bre? Iarasi ai incalecat Constitutia? Nimic nou.

luni, 9 ianuarie 2012

Kitschisoara

***
Este foarte dureros cea ce se intampla in aceste vremuri cu Timisoara. Orasul meu a devenit poligon de incercare pentru fanteziile arhitecturale ale unor nimeni care ocupa vremelnic functii de conducere si de decizie la nivel de primarie si consiliu local. Imi aduc aminte ce insemna Timisoara pana mai acum 5-6 ani; un etalon de civism articulat pe o infrastructura care respecta trecutul urbei. Era o placere sa mergi la promenada pe vechiul Corso, sa iesi la o terasa atent dimensionata fara a te simti amenintat de un lugubru acvariu construit pe vechiul amplasament al wc-ului public din Piata Operei, in care isi desfasora acum activitatea o mana de agenti economici care au ca obiect de activitate alimentatia publica. Bucataria? Exact in fostul pisoar.

Timisoara nu mai este orasul florilor ci doar un trist exemplu care ne demonstreaza ce se intampla atunci cand prostul, rauvoitorul sau interesatul ajunge sa decida in cea ce priveste politica urbanistica a primariei. Capitala Banatului a avut marea nesansa de a fi gospodarita in ultimii opt ani de catre un om care s-a rupt complet de spiritul acestui oras.Ultimele doua mandate ale administratiei conduse de catre primarul Gheorghe Ciuhandu ne-a aratat fata hidoasa a dezinteresului ediliilor vizavi de directiile de dezvoltare urbanistica. Nu doresc sa fortez aici ideea miturii unor decidenti din primarie in vederea acceptarii unor solutii urbanistice straine de spiritul arhitecturii locale. Nu am dovezi in acest sens si ar fi incorect sa afirm deschis acest lucru. Insa bataia de joc legata de cea ce se intampla cu centrul orasului, locul unde din spatele unor infecte tarabe plasate sub acoperisul unor casute din lemn, ti se ofera sunca, carnati si alte mezeluri care si-ar avea locul in galantare specializate, ma face sa cred ca exista interes pecuniar in vederea intretinerii si  promovarii acestei stari deplorabile.

Avand parte de un mic concediu in perioada sarbatorilor de iarna, am avut prilejul de a revedea Timisoara in postura mult mai intima. Ce am descoperit m-a facut sa ma intreb care mai este rostul autoritatilor publice locale din moment ce ele sunt incapabile sa aplice minime reguli urbanistice. Daca pana mai acum ceva vreme ne obisnuisem cu imaginea cotidiana a unui oras ocupat de mafia imobiliara tiganeasca - de unde aparuse si denumirea neoficiala de Tiganisoara - acum, cea ce ne persista pe retina este kitschul care ne face sa lasam ochii in jos de rusine atunci cand patrundem chiar in centrul orasului. Avem restaurante construite in locul unui WC public, avem casute dizgratioase din care precupetii de ocazie isi vand mezelurile, avem o cruce din tuburi de neon plasata chiar in fata catedralei, avem o fatada a Operei absolut insalubra, ocupata aproape in totalitate de afise mostruos de mari.

Timisoara mea, cea pe care am cunoscut-o in detaliu in timpul boemei vieti de student - se gaseste intr-o coma profunda. Prostia sau coruptia administratiei Ciuhandu a adus-o intr-o stare in care ea nu s-a mai regasit vreodata. Din pacate nu mai avem parte de politicieni locali intelepti, precum un Karl Telbisz, Stan Vidrighin sau Coriolan Baran. Nu. Vremea lor a trecut. Acum avem parte de o mare doza de prostie, nedisimulata si egal raspandita la nivelul fiecarei formatiuni politice care isi are reprezentanti in consiliul local al municipiului. Si cand te gandesti ca inca exista naivi care mai cred in posibilitatea ca orasul meu sa devina capitala culturala europeana in 2020...Cu ce? Cu acvariul din centru? Sau poate cu jamboanele afisate la tarabele din Piata Operei? 

Amarnica dezamagire, d-le primar Ciuhandu!


sâmbătă, 7 ianuarie 2012

Razboiul lui Traian Basescu cu mediul academic romanesc continua

***
Domnul presedinte isi continua si in noul an seria declaratiilor naucitoare care frizeaza idiotenia in starea ei cea mai pura. Dl. Basescu pare sa aibe nevoie in aparatul de la Cotroceni de trei consilieri pe varii domenii. "Am trei posturi libere de consilier, va invit sa aplicati pentru ele. Salariul la nivel de secretar de stat, program lejer - vii la 9 si nu stii cind pleci." Baza angajarii la Cotroceni? Diploma."Fara concurs, doar in baza diplomei".  Cu alte cuvinte experienta, backgroundul, viziunea de ansamblu nu mai conteaza deloc. Doar o foaie de hartie care sa ateste faptul ca respectiva juna sau respectivul jun are studiile terminate intr-o universitate din afara Romaniei. Nu conteaza care, doar sa fie de afara.
Parerea domnului presedinte conform careia sistemul de invatamant din tara noastra scoate tampiti pe banda rulanta o cunoastem de ceva vreme. Dl. Basescu rejecteaza din start, fara drept de apel, orice absolvent al oricarei universitati, de stat sau private, din Romania, doar pe motivul ca nu a urmat cursurile in afara tarii. Ori aici avem deja de-a face cu o noua forma de discriminare, care ar trebui sa intre in atentia Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii. Ma indoiesc insa de faptul ca institutia condusa de catre dl. Asztalos Ferenc Csaba are in intentie acest lucru, din moment ce ea a trecut cu atata seninatate peste episodul cu "tiganca imputita". Insa, facand abstractie de inactiunea institutiilor a caror menire este combaterea discriminarii, in cazul declaratiei lui Traian Basescu avem de-a face cu un caz clasic in care determinismul decide functia, ignorandu-se total liberul arbitru, in cazul nostru examenul de admitere pe post sau backgroundul profesional.

Nu vreau sa intru in amanunte in legatura cu tipologia studentului care studiaza afara. Cu exceptia unei minoritati reprezentate de cei ale caror merite ii recomanda pentru aprofundarea studiilor in alte universitati decat cele romanesti, marea majoritate o reprezinta clasicele beizadele, copiii unor oameni ajunsi in diferite functii, cu bani, care doresc sa ofere odraslelor o alta educatie, alternativa celei existente in mediul academic romanesc. Patternul studentului roman aflat la studii in alte tari, il reprezinta mai degraba oameni precum EBA, fata mai mica a presedintelui Basescu sau Andrei Andronie, ucigasul cu BMW, cel care a ucis un taximetrist si o fata aflata in floarea varstei. Ei sunt figurile reprezentative pentru mediul studentesc romanesc de peste hotare.

Insistenta cu care dl.Basescu cauta sa se inconjoare de absolventi de studii din universitati straine, este injositoare pentru mediul academic romanesc. O intrebare retorica ar suna in felul urmator: daca institutiile de studii superioare din tara noastra produc doar tampiti, atunci de ce mai sunt ele tolerate? Eu zic ca ar fi foarte bine sa fie inchise, cu trei lacate pe usile de acces. Daca in domeniul Sanatatii dl.presedinte a reusit sa inchida mai mult de 40% dintre spitalele din Romania, acum, pe ultima suta de metrii, cred ca este cazul sa lichidam si cuiburile de reactiune numite universitati. De preferat cele conduse de rectori care fac parte din partidele de opozitie. Hai ca se poate, tovarasul presedinte.

marți, 3 ianuarie 2012

2012 - ce va fi?

***
Bun, iata-ne ajunsi si in anul de gratie 2012. Acum vreo 15-20 de ani, cand vorbeam de  perioade urmatoare anului 2000, ne gandeam doar la ce este mai rau. Profetia despre sfarsitul lumii la trecerea intr-un nou mileniu avea inca multi adepti. Desigur, si dupa ce am trecut in mileniul al treilea, casandrele care au ca si pasiune escatologia, si-au tot incercat norocul. A fost 2011, cu vreo doua date sigure despre sfarsitul lumii, inaintate publicului de catre un pastor dement din America. Mai nou, pentru 2012, aceleasi voci ale sfarsitului s-au repliat in spatele calendarului mayasilor. Mizand pe faptul ca inca exista idioti care se bucura de libertatea de a crede in profetiile baietilor destepti care propovaduiesc sfarsitul sferei pamantesti, acestia din urma prospera de pe urma credulitatii si a larghetii cu care bivolii isi deschid baierile pungii.

Din pacate, in 2012 Romania va inregistra un nou puseu al crizei care macina economia nationala de prin 2009. Desi exista analisti care inca mizeaza pe o crestere minimala, in opinia mea, pe finalul anului economia va suporta o noua contractie. Toate acestea se vor intampla datorita defazajului existent intre economiile mari din zona euro si cele emergente, non-euro, din Uniunea Europeana. Europa comunitara nu a depasit criza in care s-a afundat incepand din 2008. Anul 2011 a fost unul extrem de critic pentru zona euro, fiind necesare masuri dure pentru a reduce arieratele din anumite economii. Ori economia romaneasca este una reactiva, care raspune cu intarziere stimulilor pozitivi sau negativi, receptionati dinspre Bruxelles. Daca Europa economiilor dezvolate a dat piept cu criza anul trecut, tara noastra va inregistra o curba negativa maxima in acest an, spre finalul sau. Este posibil ca in primul trimestru sa continue firava crestere economica inregistrata spre finalul lui 2011, insa aceasta se va estompa incepand din luniile mai-iunie. 

Anul 2012 va fi si unul al alegerilor parlamentare si locale, comasate toate intr-o singura zi, intr-un singur tur de scrutin.  Strategiile politice prezentate de catre principalele doua blocuri bine conturate, trebuie sa tina cont si de evolutiile din economie. Daca actuala putere in frunte cu PD-L, va miza cu siguranta pe ideea cresterii economice documentata de statisticienii economici, USL va avea posibilitatea de a avea de partea ei ca si aliat obiectiv, tocmai starea de saracire a populatiei, care se va agrava exact in preajma alegerilor. Nu poate fi vorba de o iesire din precaritatea economica in acest an. Din pacate pentru PD-L si Traian Basescu, nici macar discursul despre evolutia pozitiva, promovat prea des de acestia atunci cand nu era cazul, nu ii mai ajuta foarte mult. Nu cred ca vom avea de-a face cu o schimbare de guvern, dupa modelul italiano-grecesc, cel putin pana la alegeri. Nu se poate gasi atat de rapid un tap ispasitor pentru gafele evidente comise in timpul actului de guvernare de catre cabinetul Boc.

In masura in care sondajele de opinie care dau USL la 55% din preferintele alegatorilor sunt reale, singura strategie cu sanse de izbanda a actualei puteri o reprezinta miza masiva pusa pe primarii in functie. Ei pot castiga alegeri la nivel local, care sa traga in sus si coalitia de guvernare. De fapt, in multe cazuri existenta PD ca si partid politic a fost salvata tocmai de numarul mare de primari pe care l-a avut mai tot timpul. Pana in 2004, cu toata insignifianta lui politica la nivel central, PD a fost a doua forta politica a tarii, dupa PSD, dar inaintea PNL. De ce? Pentru ca PD a inteles inca din anii '90 importanta detinerii de mandate de primari. Doar PSD si PD a ajuns la aceasta concluzie logica, fapt care a facut din ele cele mai importante formatiuni politice de pe scena politica romaneasca.

Nu cred in posibilitatea ca bancile parlamentare sa fie ocupate doar de catre USL si de coalitia care se va forma in acest an in jurul PDL. Va intra si o a treia formatiune politica, ba chiar cred ca s-ar putea sa avem de-a face chiar cu patru blocuri distincte acolo. Totul va depinde de capacitatea de negociere a celor doua blocuri principale. Demonizarea UDMR - ului da bine la un anumit electorat dar este foarte posibil ca tocmai aceasta formatiune sa decida viitoarea coalitie de guvernare. Trebuie mentinute cat mai multe optiuni, cat mai multe variante. Politica mare este facuta de catre oamenii lucizi, ori lucidititatea este o rara avis la politicienii romani.

O sa avem parte de un an 2012 extrem de interesant!