Arsenie Boca

***
In aceasta postare doresc sa las deoparte magariile vietii noastre politice si sa sa abordez un subiect aflat mult mai aproape de sufletul romanului. Voi scrie despre Arsenie Boca, omul care aducea si inca aduce, din viata de dincolo, speranta in sufletul oamenilor.

Romania a avut mari teologi intru Ortodoxie. Florile sufletului uman s-au numit sau se numesc inca Arsenie Papacioc, Teofil Paraian, Rafail Noica, Mina Dobzeu, Iustin Parvu, Ilie Cleopa. Azi comemoram douazeci si unu de ani de la moartea parintelui Arsenie Boca, Sfantul Ardealului dupa cum i se spunea de catre credinciosi. Nu este mult timp de cand am intrat in contact cu mostenirea materiala si spirituala a acestuia. In urma cu un an de zile ma intorceam dinspre Sibiu catre Timisoara iar sotia a avut inspiratia sa ne abatem de la drum iar de la Hateg sa urcam catre Silvasul de Sus, la Manastirea Prislop.

Am gasit o asezare manastireasca foarte bine pusa la punct, cu servicii religioase continue, asezata intr-o depresiune extraordinar de pitoreasca. O liniste neomeneasca invaluia locul. Am urcat si la mormantul lui Arsenie Boca. Intr-adevar, acolo te simti patruns de un sentiment de nereprodus in nici un alt loc. Daca este un lucru pe care il regret, atat in ceea ce il priveste pe parintele Arsenie cat si , sa zicem, in privinta lui Nicolae Steinhardt, este acela ca nici unul dintre acestia nu au ajuns sa traiasca caderea comunismului, un sistem politic totalitar cu care nici unul dintre acestia nu s-au obisnuit.

Anul trecut,  la Editura Patmos, a aparut lucrarea intitulata "Parintele Arsenie Boca, obiectivul Bratu", in care sunt reproduse documente ale Securitatii in legatura cu urmarirea Parintelui. Iata un fragment edificator in legatura cu forta predicilor acestuia si a impactului lor asupra credinciosilor: "În predicile sale către po­pulaţie întrebuinţează expresii cu subînţeles religios, care ar putea fi interpretate şi în sens politic, aşa de exemplu expresia: Lupii vor fi sfâşiaţi de către oile atacate», care a fost explicată în felul următor: «Cre­dincioşii, deşi mai mulţi la număr, nu vor fi suprimaţi de puterea numerică a celor lepădaţi de credinţă, atât timp cât vor fi strânşi în jurul bisericii». Nu poate fi anchetat pentru acest fapt, întrucât nu îndeplineşte elementele unei infracţiuni", incheie parca cu ciuda delatorul.

"Reperele" intelectuale ale Dreptei romanesti. Sa razi in hohote, nu alta!

***

Andropauzatii de serviciu ai Dreptei romanesti s-au strans intr-un nou conclav in care s-a pus - a cata oara? tara la cale. Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, Neagu Djuvara,Alexandru George, Devis Grebu, Valeriu Stoica si Cristian Patrasconiu. Au mai participat Toader Paleologu, Andreea Vass, Bogdan Baltazar si alti membrii de partid. Ei sunt corifeii acestei orientari politice, ei dau tonul disputelor ideologice din randurile urmasilor lui Maniu si Bratianu. Intentia declarata a organizatorilor a fost aceea de a aduce la aceasi masa ganditorii de dreapta din Romania. Ce a iesit? O hidoasa adunare de partid.

La aceasta agapa, Cristian Patrasconiu si-a lansat hartoaga pretentios intitulata "Repere intelectuale ale dreptei romanesti". Un moment vesel din timpul "dezbaterilor"; lingaul asta cu "-oiu" in coada a tinut sa faca precizarea ca "aceasta carte nu e una de proaganda sau una de partid." Hai, zi sa moara Basescu ca asa stau lucrurile.

By the way, agapa s-a desfasurat sub egida Institutului de Studii Populare. :))

Hidos, hidos de-a dreptul!

Tutea. Patru gânduri

***

***
Imi place Tutea. Imi place atat ca si filosof cat si ca om. Chiar si fizic. Seamana foarte mult cu tatal meu. Pana si inflexiunile vocale sunt comune intre cei doi. Facand ordine, impreuna cu sotia, in casa de la sat, unde imi petreceam vacantele, am dat de cateva lucrari de-ale lui Tutea, carti pe care le dovoram de-a dreptul in anii de liceu. Liceu de mate-fizica. Tutea reprezenta o mult-dorita evadare din lumea cifrelor. Am gasit cateva citate care sunt inca foarte actuale. Va rog sa ma scuzati daca devin sentimental si doresc sa impartasesc cu voi din comoara intelepciunii acestui titan al secolului XX.

"Toate formele de stânga violează cotidian ordinea naturală a lui Dumnezeu."

"Eu sunt economist liberal. În spatele liberalismului stă tirania Evului Mediu, iar în faţă – haosul roşu".

"Cred că ar fi totuşi optimă o conducere conservatoare realizată, însă, într-un climat democratic. Adică un partid conservator, tradiţionalist, naţionalist, într-un climat liberal. Adică să nu facă din conservatorism instrument de tiranie, că eu nu pot să accept în numele nici unei idei, chiar dacă este un ideal, mă rog, roz sau suprem, să asupresc nici o celulă dintr-un om".

"Comunismul e cea mai mare aflare-în-treabă din istoria omenirii"

In nimicnicia mea, subscriu fara nici un comentariu.

De ce repudiem ideea de think tank?

***

Va marturisesc ca acesta este un subiect care ma doare. In orice tara civilizata, societatea civila "pompeaza" solutii adevarate, realiste, catre mediul politic, daca luam in consideratie caracterizarea indeobste acceptata conform careia un think tank poate fi definit ca o organizatie independenta angajata în cercetare multi-disciplinara cu scopul de a influenta politicile publice. Cercetarile lor ofera, de obicei, solutii practice la multe din problemele publice sau cauta argumente, dovezi pentru sprijinul unor pozitii. Faptul ca cercetarile lor au o finalitate practica si practicarea partizanatului imediat deosebesc fundamental aceste organizatii de centrele de cercetare din cadrul universitatilor.

Marea majoritate a partidelor politice existente in Romania si-au consumat resursele ideologice (desigur, in masura in care acestea au existat) in cei douazeci de ani de pluripartidism postdecembrist. Lipsa cronica de idei in cea ce priveste politicile publice au determinat partidele sa apeleze la societatea civila, dar intr-um mod radical diferit fata de practica occidentala. Daca in democratiile dezvoltate politicul adopta dinspre societatea civila ideile, principiile sau mijloacele, la noi formatiunile politice au adus doar oameni dinspre aceasta componenta. E adevarat, veleitari, oameni care au vazut in activismul socio-profesional doar o trambulina catre intrarea in politica. Cel mai grav lucru este acela ca, dupa ce ii folosesc pe acestia ca si vectori de imagine, de obicei, partidele romanesti renunta foarte usor la ei. Cel mai rapid exemplu care imi vine in minte este cel al lui Adrian Cioroianu.

Realitatea este ca nici una dintre parti, nici think-tankurile si nici politicienii nu isi cunosc foarte bine rolul intr-o democratie. La noi s-a inteles, gresit!, ca think-tankurile trebuie sa existe doar in stricta dependenta de partidele politice. Nimic mai fals. Un think-tank poate fi ideologizat dar asta nu inseamna ca el trebuie sa se regaseasca la remorca unui partid. Primul exemplu la care ma gandesc este cel al Institutului Ludwig von Mises Romania, think-tank care promoveaza exclusiv solutii de guvernare liberale, fara ca el sa faca parte integranta din PNL. Acest lucru ii confera o autonomie sporita, de dorit, deoarece in momentul in care se articuleaza principii de guvernare, de exemplu, el trebuie sa tina seama si de minusurile partidului care il reprezinta ideologic pe scena politica. Conditia aceasta ar fi destul de dificil de indeplinit in conditiile in care acel institut ar fi parte integranta a unui partid politic.

Ma apuca rasul cand vad ce s-a realizat in cadrul PD - ului. Acesta beneficiaza, teoretic, de doua think-tankuri de partid, Institutul de Studii Populare al celebrilor Valeriu Stoica, Vladimir Tismaneanu et cie., si Fundatia Crestin-Democrata a nu mai putin celebrului Teodor Baconschi. De ce spun ca aceste doua organisme sunt de tot rasul? Pentru ca ele nu exista decat pentru al proslavi pe Traian Basescu. Iesirile publice a persoanelor din boardurile lor nu au avut niciodata vreo incarcatura profesionala, ideologica ci doar de aparare a imaginii lui Traian Basescu sau de denigrare a adversarilor lui politici. Ori rolul unui think-tank nu este acesta. Ma intreb unde este componenta de politici publice a acestor organisme? Cred ca mult mai mult ar fi putut face pentru PD un think-tank independent politic in genul Societatii Academice Romane a d-nei Alina Mungiu, insa, desi probabil ca cea din urma impartaseste multe dintre punctele de vedere exprimate public de catre Traian Basescu, este destul de greu sa coabitezi cu un partid care nu exista decat prin liderul lui informal.

Personal ma mir ca PNL a renuntat la ideea unui think-tank propriu, de partid. Fundatia Horia Rusu suplineste cu brio aceasta absenta, insa cred ca ar avea nevoie de o rebranduire. Ce ziceti de Institutul de Studii Liberale Horia Rusu? Ar fi o denumire absolut naturala.

Alt dezamagit!

***
Apud  "Adevarul":

"Eu am fost de acord cu Băsescu  când a condamnat în 2006 comunismul. M-am recunoscut în gestul lui. Atunci Băsescu a devenit preşedintele meu, nu eu am devenit intelectualul lui. Însă când acelaşi om care condamnă comunismul vine şi spune la o emisiune că dacă Ceauşescu ar fi condus România doar 10 ani ar fi fost un preşedinte mare, atunci  mă îndepărtez de el, pentru că asta înseamnă că nu ştie ce a condamnat. Nu poţi să condamni oficial un regim criminal, apoi să vii să spui că 10 ani din acel regim ar fi fost bine. Asta nu merge. Asta e incoerenţă de fond."

Mare e gradina ta Doamne, si plina de intelectuali vexati.

In spirit de solidaritate

***

In aceasta dimineata ofiţeri de la Crima Organizată, mascaţi de la trupele speciale ale IPJ Timiş şi procurori DIICOT  au navalit in casa unui liceean de clasa a XII-a deoarece acesta si-a facut publice "sentimentele" fata de primii agarici ai tarii, Traian Basescu si Emil Boc. In timp ce clanurile mafiote pun stapanire pe tara, in timp ce evaziunea ia proportii astronomice, ale noastre institutii ale statului se razboiesc cu un copil de liceu. De ce? Pentru ca acesta a scris, pe un site guvernamental cunoscutele urari „Muie Băsescu" şi „Muie Boc".

In spirit de solidaritate cu acest tinar , le arat si eu degetul cel mai lung acestor caricaturi de lideri politici.

PS:(aviz DIICOT, Crima Organizata si celelalte institutii ale statului degeaba):  Nu ma treziti inainte de ora 8 a diminetii ca fac urat si dau cu voi de toti peretii. Pe bune!

Soric de Porc si un puternic iz de Garcea

***

Drama consumata  duminica la Piatra Neamt, soldata cu moartea unui om si ranirea altuia, ne readuce in atentie (oare a cata oara?) interdependentele, legaturile invizibile pentru profani, care exista intre lumea interlopa si autoritatile statului. Pentru ca gloantele trase de numitul Falau, cele care i-au curmat viata interlopului Mararu, ne-au devoalat legaturile primejdioase care existau intre seful politiei locale, comisarul Soric, si liderul unui clan de interlopi. Aceste legaturi sunt primejdioase in primul rand pentru cetateanul obisnuit, cel care sustine din impozitele platite catre stat un aparat politienesc care ne-a aratat de prea multe ori in ultima vreme ca sufera de o impotenta endemica.

Cetateanul nu mai este aparat in fata agresiunii lumii interlope, deoarece chiar unii sefi ai Politiei au dat mana cu infractorii. Nu cu multa vreme in urma presa a mai relatat un caz asemenator cu cel al lui Soric, in rolul principal aflandu-se atunci seful Politiei Municipale din Slobozia, Iosif Chirica. Atunci imaginile surprinse au fost mult mai compromitatoare pentru Politia Romana in ansamblu, deoarece ele il aratau pe acest domn comisar mort de beat in casa unui infractor de drept comun. Multi dintre noi au fost, poate, surprinsi de declaratia de azi a lui Soric. "Mararu, de ce este atât de interlop? Că dădea bani şi lua camătă? Sunt procurori care dau bani..." Stupefiante aceste vorbe, mai ales ca ele vin din gura unui sef de inspectorat judetean de Politie. In optica acestui Garcea camata nu mai este o infractiune, chiar daca ea este condamnata prin lege. Ori Politia trebuie sa vegheze tocmai la respectarea acesteia.

Totusi, in sprijinul lui Soric, trebuie sa va spun ca aceasta declaratie poate fi privita ca fiind una daca nu normala, atunci macar realista. Pentru ca in Romania, dragii mei, granita dintre legal si ilegal este ilizibila pana si pentru cei care - se presupune - au o minima pregatire in cea ce priveste cunoasterea legilor tarii. Situatia de la Piatra Neamt era una absolut normala pentru mintea lui Soric si ar fi ramas una tolerata de catre sefii lui de la Bucuresti daca, duminica, nu se intampla nenorocirea din cafeneaua din centrul orasului. Din pacate pentru el, Soric nu a reusit sa se distanteze suficient de prietenia care il lega se seful clanului Mararu, iesind in fata presei cu aceasta declaratie absolut aiuritoare si cu o atitudine demna de filmele indiene.

Lacrimi, lacrimi...Imi pare rau dar nu lacrimi vreau sa vad eu din partea unui politist. Eu as dori sa vad actiune, actiune impotriva clanurilor mafiote care au impanzit tara aceasta. Dar de la oameni precum Soric - sef de inspectorat care locuieste gard in gard cu seful mafiei locale, imprumutand si bani de la acesta - nu am cum sa ma astept la asa ceva. Pentru a nu trimite in metastaza cancerul care o mananca, tara aceasta are nevoie de o operatiune judiciara facuta dupa modelul italian "Mani Pulite". Dar pentru aceasta este nevoie de vointa si de oameni care sa aibe constiinta faptului ca imbraca haina statului cu un anumit scop. Pana atunci vom mai avea parte de Sorici. Multi...

Asasin economic

***

Sîntem un grup de elită alcătuit din femei şi bărbaţi care utilizează organizaţiile financiare internaţionale pentru a crea condiţiile în măsură să determine aservirea celorlalte naţiuni corporatocraţiei aflate în fruntea celor mai mari corporaţii, guverne şi bănci. Asemenea echivalenţilor noştri din Mafie, şi noi, asasinii economici, facem tot felul de favoruri. Acestea iau forma împrumuturilor pentru dezvoltarea infrastructurilor - centrale electrice, autostrăzi, porturi, aeroporturi sau parcuri industriale.

O condiţie a acordării acestor împrumuturi este ca numai companiile de construcţii şi inginerie tehnologică din ţara noastră să se ocupe de respectivele proiecte. In esenţă, cea mai mare parte din bani nu părăseşte niciodată Statele Unite, fiind pur şi simplu transferaţi din conturile de la Washington către firmele prestatoare din New York, Houston sau San Francisco. În ciuda faptului că banii sînt returnaţi aproape imediat corporaţiilor membre ale corporatocraţiei (creditorul), ţara care le primeşte este obligată să returneze întreaga sumă, plus dobînda. Dacă un AE (asasin economic)  dobîndeşte un succes deplin, atunci împrumuturile sînt atît de mari încît, după cîţiva ani, debitorul ajunge în imposibilitatea de a le mai plăti.

În astfel de cazuri, întocmai cum procedează Mafia, ne revendicăm partea care ni se datorează, ceea ce înseamnă, de cele mai multe ori, una sau mai multe din următoarele pretenţii: control asupra voturilor din ONU, instalarea de baze militare sau accesul la resurse preţioase, cum ar fi petrolul sau controlul asupra Canalului Panama. Desigur, debitorul continuă să ne datoreze bani — şi, uite aşa, o altă ţară se mai adaugă la imperiul nostru global.Datoria mea era de a încuraja liderii mondiali să devină o parte din vasta reţea care promovează interesele comerciale ale SUA.

Într-un final, liderii respectivi sînt prinşi în capcana unei reţele de datorii care ne asigură loialitatea lor. Le putem impune orice dorim – pentru a ne satisface nevoile politice, economice sau militare. În schimb, ei îşi sprijină poziţiile politice pe oferta pe care o fac popoarelor lor: parcuri industriale, centrale energetice şi aeroporturi. Deţinătorii companiilor de inginerie tehnologică\construcţii din Statele Unite au devenit fabulos de bogaţi.  

Meseria mea avea doua obiective principale. Primul era sa justific imprumuturi internationale uriase care erau directionate inapoi catre Main (firma paravan) sau alte companii din SUA (cum ar fi Bechtel, Halliburton, Stone&Webster si Brown&Root) prin proiecte gigantice de inginerie tehnologica si constructii. In al doilea rand, trebuia sa lucrez pentru a falimenta tarile care obtineau imprumuturile (bineinteles, dupa ce ar fi achitat sumele pentru Main si alti contractori din SUA), astfel incat sa fie obligate pentru totdeauna la creditorii lor si sa devina tinte usoare, in cazul in care era nevoie de anumite favoruri, printre care baze militare, voturi in ONU sau accesul la titei sau alte resurse naturale.

Nu, cea ce ati citit mai sus nu reprezinta descrierea activitatilor curente ale lui Jeffrey Franks, desi tiparul este asemanator. Romania a incaput deja pe mana acestei corporatocratii care, prin intermediul viceregilor locali, precum Franks, incepe sa isi impuna directivele in toate domeniile vietii sociale, politice si mai ales economice. Textul de mai sus este reprodus din cartea lui John Perkins intitulata ”Confesiunile unui asasin economic". Presedintele Basescu si guvernul Boc in totalitatea lui ar trebui judecat pentru compromiterea grava a sanselor de dezvoltare a Romaniei pentru urmatorii cincizeci de ani. Pentru ca pe unde a trecut corporatocratia, pe acolo, in urma ei, a trecut si foametea.

Demn de mentionat ar fi urmatorul aspect extrem de interesant; primii doi oameni ca si pozitie in statul roman, Traian Basescu si Mircea Geoana, sunt fosti negociatori ai Romaniei cu FMI. Si ar mai fi ceva. Singurul om politic responsabil care si-a pus intrebarea ce urmeaza dupa accesarea transelor de imprumut de la FMI, Banca Mondiala si UE a fost Crin Antonescu. PNL - ul ca si formatiune politica, a fost refractar unui nou acord cu FMI. Insa oile din Romania au ales singure abatorul. Printre altele, pe noi ne va costa proiectul Rosia Montana pentru care, cred ca deja s-a batut palma cu cel care doreste sa extraga aurul din zona prin metoda cianurilor. PD -ul, Traian Basescu si dobitocii din presa aservita lor fac deja lobby in favoarea acestei inteprinderi economice.

...Intinderi uriase din padurea tropicala au fost distruse, papagalii macao si jaguarii aproape ca au disparut, trei culturi indigene din Ecuador au fost impinse in pragul extinctiei, iar rauri pure au fost transformate in haznale curgatoare.

Cam asta vom trai, oameni buni!

Sa inaugurati bine!

***

Romania este tara proiectelor incepute dar niciodata finalizate. De cincisprezece ani astept sa vad si eu o lucrare ampla de infrastructura, dusa de la A la Z. Dar se pare ca in aceasta viata nu o sa am sansa sa traiesc acest moment. Toate partidele politice care s-au perindat la putere in istoria noastra postdecembrista, au demarat proiecte insa nu am avut nici un ministru suficient de inteligent care sa continue lucrari incepute de predecesori. Romania are prea multe genii, prea multe individualitati care vin in fruntea ministerelor cu propriile lor idei de reforma, strategii alambicate, greu de urmat pana la capat. Din pacate aceasta tara duce o lipsa acuta de buni administratori, cei care sa se ingrijeasca de ducerea la bun sfarsit a unui proiect deja demarat.

Am avut Autostrada Soarelui, cu Adrian Nastase care a inaugurat-o de vreo doua-trei ori in 2003-2004. Acum avem Autostrada Transilvania, pe care caricatura asta de prim-ministru care raspunde la infamul nume Emil Boc, o tot inaugureaza de vreo doi ani, pe portiuni foarte mici. Azi retardatul nostru premier are programata o noua inaugurare. Nu mult, doar asa, vreo 10 kilometri, numai buni pentru ca agariciul sa pozeze in fata presei ca mare constructor. Personal nu inteleg cum un premier poate sa devina atat de penibil incat sa participe la darea in folosinta a catorva kilometri de autostrada. Stiti cati kilometri are asa-zisa autostrada Transilvania, in faza de proiect? 415km. Iar cretinul asta merge sa inaugureze 10 kilometrii.

Ma intreb totusi dl. Boc chiar nu are nici un consilier in preajma care sa ii sesizeze penibilul situatiei la care se expune? Imi este greu sa inteleg totusi cum un om (in general, nu neaparat politician) poate sa se complaca atat de tare in penibil. Ce ne facem d-le prim-ministru cu promisiunea ca in 2012 se va circula pe intreaga portiune a acestui proiect? Deocamdata aveti bifati cei 42 de kilometrii de anul trecut si cei 10  pe care ii veti inaugura azi. Oare in doi ani  veti reusi sa dati gata 363 de km de autostrada, in conditiile in care finatarea proiectelor de infrastructura s-a redus drastic? 

De cincisprezece ani inauguram doar iluzii. Cand se va face si in Romania o treaba adevarata, cu inceput si sfarsit?

Care mai este diferenta dintre PSD si MISA?

***
Conform amanuntelor "scapate" de catre anchetatori in presa, diferentele dintre organizatia lui Gregorian Bivolaru si cea condusa formal de catre Victoras Ponta  devin insesizabile cu ochiul liber. Poate vrednicii pesedisti nu au ajuns inca la stadiul de a-si sorbi propria urina pe post de cafea de dimineata dar aceste brainstorminguri, aceste "scoli de vara" s-ar putea sa ii convinga de justetea caii urmate de miile de adepti ai gurului mai sus mentionat. Pentru ca nu este putin lucru sa transformi o scoala de vara pentru tinerii implicati in politica - adica pepiniera de cadre pentru ziua de maine - intr-un cvasibordel. Nu este mai putin adevarat ca, cam de cativa ani, aceste agape politice s-au transformat in catwalk pentru tinerele "politiciene" din ramura inaugurata cu succes(uri) de catre domnisoara Basescu Elena.

Acum cativa ani am fost martorul unui dialog halucinant dintre doua tinere membre de partid; una ii spunea celeilalte ca doar daca esti curva (da, chiar acesta a fost cuvantul folosit) poti avansa pe linie de partid. Probabil ca atunci cand facea aceasta afirmatie era inspirata de reusita politica a unei persoane de o morala indoielnica precum d-na Elena Udrea. Oricum este socant sa auzi asemenea fraze din gura unui tanar. Romania a clacat la examenul in fata Moralei, acesta este un fapt neindoielnic. Insa nu poti pune intotdeauna semnul egal intre o versatila doamna de moravuri usoare si o tanara dornica de afirmare in politica.

Ori, se pare ca in organizatia de tineret a PSD - pastorita de Nicu Banicioiu, el insusi implicat direct in acest sexgate - se practica de mai demult alergarea prin asternuturi cu trecutii crai ai social-democratiei romanesti. Fetitele dornice de succes trebuie sa  aibe intai cate un "interviu" cu decidentii zilei, fie ca se numesc Banicioiu, Negoita x 2 sau  Enache.Sigur, la curve se merge cu banii inainte. Insa de data aceasta problema nu este atat de simpla deoarece erau implicati in aceasta increngatura chiar si minore. Ori legea este destul de clara in acest sens.Sa fi devenit PSD - ul d-lui Nastase un partid in care se practica coruperea de minori?

In antiteza? Cu Paunescu si Mihaies despre curlingism

***

Marele Poet Adrian Paunescu a trecut in nefiinta dupa o grea suferinta. Tara aceasta a pierdut un mare versificator, poate cel mai mare de la  Eminescu incoace. Si imi asum ad litteram ce am scris aici. Nu am talent la necrologuri si nici nu imi doresc sa stapanesc vreodata arta de a vorbi de bine mortii inainte de inmormantare. Sunt atatia in tara aceasta care stapanesc la perfectiune arta disimularii si dedublarii in asemenea momente. Eu vreau sa imping discutia putin inainte. In toate luarile de pozitie, in toate scrierile stipendiatilor Soros din Romania, Adrian Paunescu a fost portretizat ca fiind raul suprem din cultura romaneasca antedecembrista. Marea acuza care i s-a adus a fost cea legata de asa-zisele ode adresate mai marilor regimului comunist din Romania si cu precadere lui Nicolae Ceausescu. Tisminetki ne spune despre Paunescu ca "a fost unul dintre arhitectii utopiei ceausiste, a fost el insusi o institutie in acea dictatura."  Mai acum ceva vreme alt sorosist cu misiune pe aceste meleaguri, Mircea Mihaies, il portretizeaza cu urmatoarele apelative pe Marele Poet: "marele lingau ceausist”, „monstru al nesimtirii”, „monument al îmbuibarii”, „strigoi care vrea sa ne readuca la cheremul securistilor si activistilor bolsevici” „îsi desfasoara osînzele cu dezinvoltura si nerusinare”.

Bai baieti, haideti sa va spuna mandea ceva asa, de la obraz la obraz; cu siguranta ca Adrian Paunescu nu a fost un monument de moralitate, ba mai mult, supralicitez in favoarea voastra, ideile lui politice nu au fost niciodata convergente cu ale mele. Dar de aici pana la balacareala aceasta cu iz de satra e cale lunga. Si mai este un aspect demn de semnalat; daca Adrian Paunescu si-a proiectat adulatia asupra unui singur conducator (in masura in care asa-zisele ode chiar asta inseamna), voi, Mircea Mihaies, Vladimir Tismaneanu, HR Patapievici si cati mai sunteti, v-ati scos constiintele la taraba, Jigodiilor! Ati fost si cu Constantinescu, si cu Basescu ba mai mult, chiar si cu Iliescu. Nu-i asa, tovarase Tisminetki? . Cine nu isi aduce aminte de lucrarea de referinta a acestuia intitulata: “Marele Soc – Din finalul unui secol scurt. Ion Iliescu in dialog cu Vladimir Tismaneanu”. Ia uitati aici cum creeaza Volodea al nostru analogii cu ion Iliescu, atunci cand acesta din urma mai insemna ceva in politica romaneasca: “Indraznesc sa spun ca noi avem si anumiti prieteni comuni, si anumite lucruri biografice in comun. Parintii dumneavoastra au facut parte din miscarea comunista clandestina, parintii mei au facut parte din miscarea comunista clandestina”. Nu vi se pare ca aici avem de-aface cu o limba aspra in fundul lui Ilici? Mie da!

Pana si un inchinator de ode poate sa aibe o scara de valori apropiata de cea normala. Problema apare in cazul adulatorilor care isi schimba la fiecare cinci sau zece ani zeul la care se inchina. Ori cei care fac de ras aceasta tara prin odele inchinate Actualului in paginile EvZ sau RL, merita intregul nostru dispret. Niste oameni de nimic, fara discernamant, raspunzand doar la stimulul reprezentat de ban. Paradoxal, cel mai frumos necrolog adresat marelui disparut ii apartine unui emigrant politic din Romania lui Ceausescu. Dorin Tudoran, caci la el fac referire, scrie absolut incredibil despre o prietenie destramata din cauza unui regim dictatorial. O mostra:

"…prefer să-mi amintesc cum venea cu un poem ori altul al Constanţei,(prima sotie a lui Adrian Paunescu n.n.)  mi-l citea şi apoi făcea o moacă de marţian. ”Adică?”, întrebam. “Bă, tu tot nu înţelegi? Dacă e o poetă mai mare ca mine?” ”Păi, cam este…” ”Du-te dracu’… Ai înnebunit.” Fireşte."

Sa ne amintim de Poet. Restul e doar balastul personalitatii omului.

Supararea Bufonului de ziua Marinarului

***

Unul dintre oficioasele PD ne spune ca miercuri seara, dupa aflarea rezultatului sedintei Curtii Constitutionale in legatura cu Legea Educatiei, Emil Boc, acest agarici al politicii de pe Dambovita, a luat decizia renuntarii la postul de premier. O decizie inteleapta, zicem noi, poate singura de acest fel pe care a luat-o vreoadata acest bufon. Insa, mai intotdeauna in mintea Prostului, intelepciunea isi face loc doar pentru scurta vreme. Acest lucru a fost confirmat si de razgandirea de ultim moment, determinata, chipurile, de actiunea conjugata a liderilor UDMR (ah, curvele astea!) si PD. Cert este ca azi, joi, 04.11.2010 premier ne este tot acest Bou (expresia nu este a mea, este doar un citat din Mircea Dinescu).

Acum, stimatii mei, ceva se intampla in relatia dintre presedintele-jucator si piticul-bufon. De ce spun asta? Pai asumarea raspunderii pe aceasta lege, pe care abia o asteptau sogorii nostrii din UDMR, a fost declarata in cotradictie cu Constitutia prin votul decisiv al judecatorului numit acolo de insusi marele Zeus. Ori, e la mintea cocosului ca judecatorasul asta nu a gandit cu propria lui minte ci a votat in concordanta cu consemnul primit de la Cotroceni. Concluzia pe care orice idiot poate sa o traga (deci si dl. Boc, care nu este un idiot)este aceea ca in Olimpul sau tatal zeilor a inceput sa ii numere zilele de mandat premierului nostru mult-iubit.

Bufonel cel Mic, asumandu-si nemultumirea prezidentiala, a decis sa demisioneze, fiind intors din drum in primul rand de catre statornicii prieteni ai Puterii (ai oricarei Puteri), udemeristii. Pentru ca interesul imediat al acestor domni este acela ca aceasta lege sa treaca netrunchiata de catre multele amendamente legislative depuse in Parlament. Sesizand pericolul aparitiei unei falii intre el si bufonul lui preferat, Traian Basescu s-a grabit sa stinga incendiul pe care tot el l-a provocat, prezentandu-se ca fiind salvatorul Coalitiei de guvernare. Tripleta de aur a politicii romanesti, Boc-Basescu-Marko Bela s-a reunit la sediul Guvernului, in cadrul intalnirii Bufonel insistand ca dezbaterile parlamentare pe marginea acestei legi sa nu mai fie tergiversate. De ce? Pentru ca prevederile acesteia sa se regaseasca, sub aspect financiar, si in proiectul bugetului  de stat pe 2011. Cu alte cuvinte, bai dascalilor, adio salarii mai mari in exercitiul bugetar care urmeaza, capisci?

PS: azi, 04.11.2010 este si ziua de nastere a presedintelui Traian Basescu. La multi ani, d-le Presedinte, la cat mai multe mandate, tara aceasta va merita intrutotul.

Protectoratul FMI asupra Romaniei. Poul Thomson, Jeffrey Franks si niste conducatori idioti

***
"Cred că disciplina fiscală este o idee foarte proastă în acest moment. Vreu să subliniez cu tărie că stimularea economiei este lucrul de care avem nevoie. Disciplina fiscală este necesară, însă numai dacă vorbim pe termen lung. Acum, în primul rând, trebuie să ieşim din această cădere economică. Dacă optezi pentru austeritate, tai şi, dacă tai, şi încasările de taxe scad. Chiar şi din punctul de vedere al datoriei publice - câştigi pe de-o parte tăind cheltuieli, dar pierzi la încasări şi în ceea ce priveşte şomajul."

Kenneth J. Arrow, laureat al Premiului Nobel pentru Economie

Buuun! Avem expusa in presa romaneasca de azi aceasta filosofie simpla, de bun simt, logica si cu aplicabilitate rapida in tara noastra. Dl.Arrow aduce in fata romanilor un truism economic; cu cat taxele si impozitele sunt mai mari, cu atat mai reduse sunt incasarile la bugetul de stat. Actuala conducere a Romaniei prefera sa se invarta in jurul parului cu funia legata de gat. De ce? Din prostie? Se sustine pana la un moment-dat. Sfaturi proaste? Posibil. Sa ne aducem aminte faptul ca Grecia a apelat la serviciile unui laureat Nobel pentru a-si pune ordine in economia nationala. Si se pare ca le-a iesit. Aportul la bugetul statului grec a crescut constant in ultimele noua luni, dupa ce s-a trecut la eficientizarea sistemului de colectare a taxelor si impozitelor, concomitent cu temperarea cresterii fiscalitatii.

Romania a beneficiat de-alungul perioadei postdecembriste, de doua genii economice, ambii sosind in tara noastra pe caii albi ai Fondului Monetar International; Poul Thomson si, mai nou, Jeffrey Franks. Ambii au beneficiat de prezenta la Palatul Victoria a unor premieri de paie, Victor Ciorbea si Emil Boc. Ambii au sosit in tara pe fondul degenerarii climatului socio-politic, in urma gafelor comise de doi presedinti de tara foarte "relaxati": Emil Constantinescu si Traian Basescu. Rezultatul va fi absolut acelasi. Poul Thomson a adus foametea in fosta Iugoslavie si Romania, locurile pe unde a fost plimbat ca si reprezentant, de catre FMI. Jeffrey Franks - noul Poul Thomson - se comporta in tara noastra precum in vicerege care, in timpul liber, apara exclusiv interesele bancilor straine, afectate de ordonanta guvernamentala nr.50, cea care incearca sa puna ordine in relatia contractuala banca-client.

Climatul permisiv creat de catre actuala conducere politica a Romaniei pentru insurubarea FMI - ului in economia si politica romaneasca, a deschis porti de intrare si pentru alte interese. Ambasadorul Gittenstein pune frontal problema datoriilor romanilor catre institutiile financiare americane; Angela Merkel cere plati urgente in contul agentilor economici germani din Romania. Ce se intampla cu independenta acestei tari? Am ajuns doar o colonie a unor state cu repartitie mai buna pe harta lumii? Traian Basescu si PD - ul a inchinat practic Romania unor interese straine. In momentul in care nu mai detii controlul propriei economii, in momentul in care deciziile politice sunt direct afectate de catre marjele de deficit impuse tie de catre o institutie internationala, nu te mai poti numi decat colonie. Sau protectorat. Protectorat FMI.