sâmbătă, 19 februarie 2011

In pat cu infractorul


***
Stire de presa: Un gălăţean condamnat la opt ani de închisoare, care era dat în urmărire de zece ani, a fost în tot acest timp sub nasul poliţiştilor, el moderând emisiuni la un post local de televiziune din Piatra Neamţ.

Buuun. Va mai aduceti aminte de Piatra Neamt? De feuda baronului Pinalti, zis si Gigi Stefan? Dar Soric, celebrul nume Soric, va mai spune ceva? Daca da, aflati ca sub umbrela protectiei oferite de catre organe, un nene cu zeci de infractiuni economice la activ, dat in urmarire generala, facea o emisiune TV la Piatra Neamt. Adica cine se uita la acea emisiune putea vedea o fata de ilustru infractor, producandu-se la o ora acceptabila de prime-time, in casele nemtenilor. A existat oare vreun purtator de pulan din ograda lui Pinalti si Soric, care sa il intrebe de sanatate pe acel domn? Nu.

Problema cea mare este ca acest gen de indivizi ajung formatori de opinie intr-o tara ale carei repere sunt extrem de volatile si se gasesc intr-o continua translatie. Insa problema cea mai mare o reprezinta pasivitatea Politiei, in cazul aceasta al Politiei Economice, in a lua masuri pentru identificarea, retinerea si prezentarea in fata judecatorului cu propunere de arestare a celor care comit infractiuni de natura economica. In Romania zilelor noastre au loc extrem de multe infractiuni de acest gen, fiind nevoie acuta de a da exemple clare in cea ce priveste modul in care se solutioneaza - in favoarea pagubitului - asemenea procese.

La noi infractiunea economica face parte din categoria light criminality, instantele de prim-apel acceptand tot timpul circumstante atenuante in favoarea celui care incalca legea. Acest lucru constituie o mare greseala. Statul, prin institutiile abilitate, ar trebui sa intervina direct pentru recuperarea daunelor survenite in urma unor asemenea infractiuni. Ori, de cele mai multe ori, in urma unui asemenea proces ramai doar cu buzele umflate si buzunarele goale. In Danemarca de exemplu, daca o companie privata nu isi achita facturile catre o alta companie, prima dintre ele se poate adresa Fiscului pentru ca acesta sa ii recupereze sumele restante. Si este normal asa, deoarece aceste institutii ale Statului exista doar prin impozitele platite de catre cei care contribuie la bugetul de stat.

Politia este foarte slab pregatita in cea ce priveste anchetarea cazurilor de infractiuni economice. Insa, daca discutam de cea ce s-a intamplat la Piatra Neamt, acolo acel infractor ducea o existenta linistita sub privirile politistilor. Cam asta este Romania.

joi, 17 februarie 2011

Despre gravitatea limbajului in Romania lui Traian Basescu

***
Dupa anul 2004,in urma castigarii alegerilor prezidentiale de catre Traian Basescu, tara noastra a devenit taramul afirmatiilor bombastice, aiuristice, dar pretins axiomatice. Pentru ca in Romania poti sa spui despre oricine absolut orice, fara teama ca vei fi candva tras la raspundere. De ce se intampla acest lucru? Cel mai corect raspuns ar fi acela ca aceasta modalitate de atac la persoana este incurajata de la cel mai inalt nivel politic. Traian Basescu a promovat el insusi acest mod de raportare la adversarii politici. Cel mai recent exemplu care imi vine acum in minte este cel legat de colportarea de catre seful statului al zvonului privind pretinsa apartenenta a liderului Opozitiei, Crin Antonescu, la structurile fostei Securitati sub numele de cod "Porumbacu".
Nu a contat faptul ca nu exista nici cea mai mica dovada peremptorie in acest sens, seful statului s-a injosit, in disperare de cauza, acceptand sa promoveze ca adevar un simplu zvon lansat in campania electortala prezidentiala din 2009.

Limbajul politic in tara noastra este unul denaturat de campaniile murdare duse la comanda impotriva anumitor personalitati.  Totala lipsa de responsabilitate, afirmatiile fara nici cel mai mic temei, absenta unei Justitii capabile de a introduce in culpa pe cei care colporteaza afirmatii mincinoase, ambalate sub forma unor declaratii politice, ne arunca in urma cu cel putin douazeci de ani, atunci cand Coposu si Ratiu doreau sa vanda tara strainilor si imparteau droguri tinerilor adunati in Piata Universitatii. Si din acest punct de vedere, mandatele prezidentiale ale lui Traian Basescu reprezinta un grav regres, dupa cum se poate lesne vedea in aceste zile.

Iresponsabilitatea pare sa ii ghideze pe toti actorii sociali din Romania. Basescu, fara nici cea mai mica dovada, spune ca, in cazul traficului cu tigari, regina se gaseste in randurile sindicalistilor,prin aceasta afirmatie vizandu-l in mod direct pe liderul sindicatului Sed Lex, Vasile Marica. La randul lui acesta din urma afirma cu nonsalanta ca planul de acuzare publica a lui, in calitate de lider sindical, a fost gandit la Cotroceni si il acuza pe presedinte de implicare directa in instrumentarea cazului sau. Grav, grav, grav. Vin si intreb,oare pe ce se bazeaza acesti domni cand afirma,cu atata siguranta, lucruri atat de grave unul despre celalalt? Oare organele statului de drept, cele indrituite cu administrarea actului de justitie, nu ar trebui sa se autosesizeze?  Unde vom ajunge in acest ritm?

Datorita exacerbarii discursului justitiar nesustinut de probatoriu, a continuei promovari de nonvalori in politica noastra, cu siguranta ca injuraturile de mama  vor deveni curente in disputele sterile din acest domeniu. Multi isi vor ridica poalele in cap de dragul unui minut de efemera glorie. Si Romania? Unde va fi?

miercuri, 16 februarie 2011

PD, peisajul de dupa febra basescoida

***
Aseara, presedintele Traian Basescu a iesit in fata presei si a spus natiei ca Boc ramane premier cel putin pana dupa alegerile interne din UDMR. Cu alte cuvinte toata tevatura aceasta din ultimele trei zile a fost una gratuita, o testare a pietii in vederea eventualei inlocuiri din fruntea guvernului a ilustrului Mic-Nimic. Totusi, mai putem desprinde o idee din aceasta evolutie a situatiei; Traian Basescu nu mai reprezinta mare lucru pentru conducerea pedista. Urmand exemplul lui Blaga, mai toti cei prezenti la sedinta de aseara, s-au delimitat aproape abrupt de pozitiile manifestate public de catre seful statului. Totul a pornit de la acea amenintare a Buldogului proferata la adresa lui Boc, indirect, prin intermediul presedintelui. "Dacă Boc calcă la partid, îl spulber!”, pare sa ii fi spus Blaga lui Basescu.

Un alt pedist cu state vechi in partid, Sorin Frunzaverde, i s-a adresat foarte personal lui Basescu, spunandu-i textual  “Traiane, ai ajuns unde ţi-am zis că o să ajungi! Partidul ăsta este condus de Gelu Vişan şi Alin Popoviciu, de a ajuns să ne înjure toată lumea!”. In fapt, Traian Basescu nu mai poate fi privit ca o locomotiva a actualului partid de guvernare, deoarece, de la inaltimea celor doar 10%  procente de incredere, nu numai ca nu mai poate aduce nimic partidului dar chiar trage in jos PD - ul. Partidul este cotat inca la vreo 15-18% din intentiile de vot, electorat care, conservat, poate fi cheia unei reveniri a PD - ului in prim-planul scenei politice peste 4-5 ani. De aceea liderii pedisti din teritoriu au ajuns sa vada in seful statului un balast de care trebuie sa scape cat mai curand pentru asi maximiza sansele la viitoarele alegeri.

Un singur mare adevar a rostit Basescu ieri, in fata celor prezenti: "....vine 2012" Absolut corect, iar liderii din teritoriu cunosc cel mai bine acest lucru. Basescu a fost infrant ieri, de catre propriul partid. Sa ne aducem aminte ca el a sosit la intalnire cu numele premierului in buzunar. Pana la urma a plecat cu el, tot in buzunar. Oare care o fi fost numele dezamagitului, a celui care si-a dat totusi acordul de al inlocui pe Emil Boc? Cum o arata la fata marele tehnocrat, fost viitor prim-ministru?  Pentru ca, incepand din acest moment, Basescu chiar nu mai are nici o alternativa la Emil Boc. 2012 este foarte aproape. Vin alegerile, iar un delegat afirma foarte clar "Nu se ştie, dacă vine un premier independent, ce pretenţii o să aibă. Dacă o să taie fondurile pentru judeţe, dacă o să ne schimbe oamenii?". Teama de a nu mai avea o marioneta la Palatul Victoria i-a facut pe multi sa se intrebe daca chiar are nevoie PD - ul de schimbarea lui Boc.

Basescu a pierdut nucleul dur al PD-ului datorita obstinatiei lui de a promova persoane sterse, total necarismatice, doar pe criteriul apartenentei la gasca adulatorilor lui personali. Asa au aparut in partid persoane precum Cristian Preda, Monica Macovei,  Traian Ungureanu, Sever Voinescu si lista este destul de lunga. Un amanunt: Fundatia Partidului Democrat, Institutul de Studii Populare, in acest razboi de uzura dintre Traian Basescu si grosul partidului, tinde sa apere pozitia...Albei ca Zapada! Sunt si eu curios ce ramane pana in 2012 din actualul PD-L.

luni, 14 februarie 2011

De ce nu cred in Dinu Patriciu

***
Nu am crezut niciodata in steaua de politician major a lui Dinu Patriciu. Nici macar atunci cand se spunea ca el taie si spanzura in cadrul PNL. Nu mi-a fost foarte usor sa observ nici asa zisul sau geniu financiar. In perioada prelungitei noastre tranzitii foarte multi rechini din politica si-au incercat norocul si in bussines. Dinu Patriciu a fost unul dintre ei. El si-a cladit intreaga avere exclusiv prin apelul facut la un anumit background politic, profitand de cardasiile transpartinice, mizand pe acoperirea tuturor gurilor de politicieni care cereau infometati de mancare. De la CDR - ul lui Constantinescu, PD - ul lui Petre Roman, PNL -ul lui Tariceanu, pana la PSD - ul lui Nastase si Iliescu, toti au mancat o paine alba de pe urma protectiei politice acordata afacerilor lui Dinu Patriciu.

De neuitat a ramas frumoasa poveste de dragoste dintre fostul magnat al petrolului si PSD - ul lui Nastase. Cate sponsorizari s-au dus catre pesedei doar dublele registre de contabilitate pot stii. Nu cred in omul de afaceri Dinu Patriciu deoarece el este cel mult un afacerist. Da, poate un afacerist de succes dar doar un afacerist. A folosit politica doar ca pe o rampa de lansare in afaceri. Din postura de afacerist el a incercat (si in unele perioade chiar a reusit) sa influenteze politica unui partid politic de traditie. Mai mult, din postura de guru al economiei de piata din Romania, el a incercat sa determine trenduri, tendinte, pentru a acapara mai usor anumite segmente de piata. Se vorbeste chiar de manipularea bursei, insa eu nu il cred capabil din mai multe motive pe care, daca cineva este interesat, o sa le expun altadata.

Sa ne aducem aminte ca marele bussinesman vedea acum cateva luni euro la 5.2 lei, vedea in afacerea Mic.ro viitorul retailului de cartier. Si? Vorbind doar de Mic.ro, preturile in acest lant de tonete sunt cu 35-50% mai mari decat in dughenele de colt de strada. Grupul sau de presa exista doar in virtutea cartilor si a altor stimulente oferite in momentul in care cititorul achizitioneaza un ziar. Calitatea actului jurnalistic prestat la Adevarul lasa mult de dorit, cu exceptia editiilor locale, unde se vad si ziaristi cu pana buna.

Spre marea bucurie a cucuvelelor portocalii, se pare ca dl. Patriciu isi doreste cu ardoare un partid doar al lui, de dreapta, facut dupa chipul si asemanarea lui Mic.ro: inexistent, dar scump al dracu'! Sloganul cred ca deja l-a inregistrat la OSIM: "Rusine, Dinu Patriciu!".

sâmbătă, 12 februarie 2011

Analiza personalitatii politice a lui Crin Antonescu. By Niku Elektriku

***
Garcia inaugureaza incepand de azi un ciclu care sper sa tina cat mai mult: prin incuvintarea proprietarilor de bloguri politice voi prelua cate o postare care mi se pare mie interesanta. Astazi voi reproduce aici o microanaliza despre presedintele PNL Crin Antonescu, al carui autor este Niku Elektriku. Unii dintre voi il stiti pe Niku, ii cunoasteti afinitatile politice dar cred ca nimeni nu poate afirma ca nu avem de-aface cu o minte ascutita, analitica, capabila de a propune cititorilor texte extrem de interesante. Vom respecta intocmai ortografia originala a autorului, cea care il diferentiaza cel mai mult in blogosfera noastra politica. Va rog sa aveti rabdare si sa parcurgeti cu atentie intregul material. Textul original poarta titlul "Sa vedetzi voi "carnasier"!" Savurati!

cine'l bagatelizeaza pa maresalu' antenescu greseste profund (sa fi citit asta la cristoiu?).nu stiu daca respectivu' are freo pregatire pe linie militara (lasin' la o parte "prostiile" cu porumbacu'), sau, macar, dac'a facut armata, da', stiu sigur acuma, il surclaseaza la tactica si strategie pe iubaretzu' d'uniforme basescu.probabel ca si meseria lui de baza (lasin' la o parte si anii de repetentzie, cica, voluntira, din facultate!), aia da profesor d'istorie, 'l ajuta sa 'nvetze repede ca nu pornesti la razboi cin' nu ai spatele frontului asigurat, si, mai ales, fara aliatzi, lucru, se pare, completamente strain maretzului diktator.

imaginea unui antenescu rabufnin' in seara primului tur al alegerilor de anu' trecut 'mpotriva mogulilor ce l'ar fi favorizat pa geonelu', revolta ce l'a tzinut, d'altel, doar citeva ore, te'ar fi putut face sa banuiesti c'are s'o apuce, catinel, pa calea deshchisa de basea.e greu d'aflat ce, sau cine, l'o fi facut sa se calmeze asa de repede.o fi fo' in noaptea aia, devansindu'l pa geonel cu al sau nush, la spa la domnu' motanu'?cert e ca "schimbarea la fatza" o fo' brusca, si, daca e sa te uitzi acuma, benefica pentru personagi.ca, s'avem pardon, ce l'o costat sa mai joace o saptamina cartea entuziastului sprijinitor al viitorului cadavru politic?a obtzinut, dincolo d'o greatza pasabila a observatorilor, o perspectiva de 'ncredere din partea stingacilor, indiferent daca victoria geonelului s'ar fi realizat or ba (atunci era data mai mult decit sigura), si liniste din partea frontului de est, ca asta'i singuru' car' a contat freodata la romunika.

"ghinionu" d'a nu'i fi esit favorizdu' president se pare ca'i o mare oportunitate pentru el, stimulat si d'ambitzu' nestavilit al felicsitului, care'l si 'ntrece, si car' ii deschide o perspectiva d'urcare 'n jiltz 'nainte de termen, odata cu trinteala marinelului cu nasu'n tzarna, fapt ce s'ar fi aminat cel putzin cu'n tzintzinal cu prostachel gudurau la cotroceni.disciplina "de tip militar" introdusa de el in partid, esspresie ce vrea sa'mbrace pumnu'i de fer de aspirant la tiranie in manusa de catifea a ipocriziei, 'ncurajat si d'oportunismu' liuberalilor de toate calibrele ce mirosira ca'i rost tractare spre cirnatzii puterii si ca'i semn ca le'o pus d-zeu mina'n cap c'avutara norocu' sa nimereasca 'n tabara potrivita, si la momentu' potrivit, l'aceasta astrala aparitzie, nu lasa sa se'ntrevada prea clar pe ce traiectorie ar urma sa se 'nscrie un antenescu agiuns prezidente'n lipsa de contracatindatzi valizi or valize.

ar urma sa devie miala blinda ce sta sa linga linistita sare'n ieslea cotroceana, protocolar, si car' ar vrea cu tot dinadinsu' sa le confirme detractorilor lansarea zvonurilor in privintza comoditatzii combatantului, or o sa rupa lantzu'n chip de mielu' turbat, muscidu'i primii p'aia ce l'or urcatara'n jiltz?conformist or confruntatzional?d'un singur lucru sin' (aproape) sigur: odata destructurata pedeleaua (obectiff strategic declarat), cu largu' lor concurs neprecupetzit, si odata cu cooptarea "partzii agreate" a bla(e)gistilor, presidentu' antenescu are sa fie "un mare presidente" de foaaarte dreapta!rupindu'le EL oasele pesedoilor, cum n'o sa poatza sa'si imagineze, macar, dusmanii dusmanilor lor.un prezidente "luminat" ce'si face'va liubereaua lui "ca soarele sfint de pe cer", cu sabia'ntr'o mina, cu cartea'n alta si propaganda'n cealanta.

acuma, contrafactual vorbin', ne putem inchipui cum i'ar fi reusit baselului manevrele doar cautindu'le'n coarne caraghiosilor de felics si nush, dindu'le "ce li se cuvenea", in care "ce li se cuvenea" oricum nu depasea in magnitudine ce si'au luat fiecare pe un' au apucat?

vineri, 11 februarie 2011

Ioan Holender pentru Timisoara


***
Citeam zilele acestea pe site-ul Vip in Banat despre posibilitatea ca Ioan Holender, fostul director al Operei de Stat din Viena,  sa candideze la functia de primar al municipiului Timisoara. Ma bucur sincer de aceasta posibilitate. Intr-un oras devenit cenusiu in ultimii ani, prin "grija" unei administratii obtuze, incapabile de a raspunde asteptarilor legitime ale timisorenilor, aportul unui om precum Ioan Holender, detinatorul unei insemnate experiente manageriale, ar insemna un mare plus pentru orasul meu.

Administratia Ciuhandu a avut un rol important in dezvoltarea orasului, pana prin 2004. Dupa acel an activitatea conducerii Primariei a intrat intr-o rutina paguboasa. Directiile din cadrul acestei institutii au devenit parazitare, incapabile de a propune noi cai de dezvoltare a localitatii. Sa luam ca si exemplu doar Directia pentru Urbanism din cadrul primariei. Daca cineva poate discerne un stil unitar de dezvoltare a capitalei Banatului, atunci inseamna ca acesta poate prevedea si cutremurele mai ceva decat celebrul Hancu. Despre drumurile din Timisoara ce se mai poate spune? Carpite, rascarpite si pline de gropi. Iti este mila de orice masina mai scumpa de 7000 de euro care ajunge sa intre in oras. Este o rusine faptul ca drumurile extraurbane, cele care fac legatura cu orasul, sunt mult mai bine intretinute decat cele citadine.

Am trecut peste o iarna destul de dificila. A observat cineva in timpul furtunilor de zapada, vreun utilaj la lucru? Eu nu, si chiar umblu prin oras destul de mult. Zapada de pe carosabil a disparut pe cale naturala, adica topindu-se, ori sub rotile masinilor ori din cauza temperaturilor ridicate. Timisoara resimte lipsa unui adevarat manager in fruntea orasului. Gheorghe Ciuhandu a castigat atatea mandate si din cauza inapetentei celorlalte formatiuni politice vizavi de aceasta functie. Sa fim seriosi. Din anul 2000 Gheorghe Ciuhandu nu a mai avut nici un contracandidat serios. Micile intelegeri transpartinice l-au tinut pe acest domn in functie.

Ioan Holender are un singur dezavantaj: varsta. Bucurandu-se inca de o sanatate de fier, el ar putea duce linistit la final un mandat de patru ani. Sa ne aducem aminte ca si Konrad Adenauer era trecut bine de saptezeci de ani atunci cand a preluat functia de cancelar al unei Germanii distruse in urma razboiului. Si a stat in functie pana la 87 de ani, cand, in 1963 a fost inlocuit de catre Ludwig Erhard. In anul 2002 Ioan Holender a acordat un interviu scriitoarei timisorene Adriana Babeti. Ultima intrebare a fost:
- Şi totuşi, dacă îmi permiteţi o figură de stil, Viena este patria dumneavoastră?
- Patria mea e Timişoara.
Frumos raspuns.


joi, 10 februarie 2011

Cu Vanghele si Cărtărăscu la genicolog


***
Nu mai este un secret pentru nimeni iesirile bahice ale omului care conduce Romania, in stare avansata de ebrietate, de pe scaunul din stanga, exact la volan. Deja incepem sa intuim si care este universul paralel, interior, creat de catre actualul presedinte pentru propriul uz. In aceasta lume dl. Basescu are si un limbaj propriu, un fel de limba basesciana, in care atat numele proprii cat si cele ale unor indeletniciri de zi cu zi, ajung sa sune foarte ciudat.

Stiti cine este Vanghele, nu? Primarasul ala mai colorat la vorba, de prin sectorul cinci. Basescu nu ii spune niciodata Vanghelie ci doar Vanghele. Sa fie primit! Dar de Cărtărăscu ati auzit? Cu siguranta ca da, este acel domn scriitor care a scris o carte, normal, pe care dl. presedinte se chinuie sa o termine de vreo sapte anisori desi nu a deschis-o niciodata. Ar fi o performanta. Doamnelor si domnisoarelor, cand ati fost ultima data la genicolog? Aaaaa, domniile voastre merg la ginecolog. OK, inseamna ca doar femeile din familia Basescu merg la genicolog, nu? Nu. Azi, la Radio Romania Actualitati, dl.presedinte ne-a destainuit infamantul amanunt conform caruia pana si mogulul Vantu merge la genicolog. Ca sa se trateze de inima. Caragiale in toata splendoarea lui, ce mai!

Iubitorii literaturii stiintifico-fantastice se recunosc mai mult ca sigur in categoria consumatorilor de SiFi. Nu conteaza ca ei il denumesc SF. Deloc. Presedintele vorbeste de sifi, deci asa ramane. Presedintele. Mai acum cativa ani, in prag de campanie electorala prezidentiala, un domn, Victor Gaetan, a scris o carte care se intitula "Pradarea Romaniei". Interesanta la maxim dar prea putin dezbatuta. In limba basesciana numele domnului Gaetan a devenit Victor Găitan. Surprinzator? Deloc!

Da, acesta este omul care conduce Romania cu asentimentul a peste jumatate dintre nerozii acestui neam.La inceputul secolului XX Romania s-a mai bucurat de aportul unui om politic deranjat in partea superioara. Dimitrie Sturdza era cam nebun chiar in timp ce isi exercita mandatul de premier.In plina sedinta de cabinet, prin 1908, Sturdza a început să meargă pe sub masă în patru labe, strigând cât putea de tare: “Să iasă Carada de sub masă!”, cu referire directa la Eugeniu Carada, eminenta cenusie a PNL, adversar declarat al primului ministru si sustinator al lui Ionel Bratianu.Mergând la Paris pentru consult la celebrul doctor Pierre Marie, acesta a spus:“Fericită ţară! Este nebun de zece ani!”