Now means now!

***
Daca cineva mai avea indoieli in privinta faptului ca nu este deloc rentabil sa fi dictator (nu importa tara) de partea Statelor Unite ale Obamei, pardon, Americii, purtatorul de cuvant al Casei Albe, Robert Gibbs vine sa le ucida si ultimele convingeri. In ultima conferinta de presa acesta a marsat pe doua expresii pline de sens in cea ce il priveste pe detestatatul autocrat al Egiptului, Hosni Mubarak:  el ar trebui sa arate "exactly who he is" si, mult mai biciuitoarea pentru urmasul faraonilor "now means now".

Daca americanii nu stiau inca cine este Hosni Mubarak, aceste ultime doua saptamani au avut darul sa le limpezeasca vederea, cu siguranta. Sau, poate ca era mult mai simplu sa intrebe in tara piramidelor, in stanga si in dreapta, despre perceptia populara asupra octogenarului lider egiptean. Din declaratiile domnului Gibbs reiese nerabdarea Statelor Unite de a scapa de dictator devenit o piatra de moara agatata de gatul administratiei Obama. Declaratia televizata de acum doua seri, a presedintelui Mubarak nu a avut darul de a linisti spiritele in tara. Dimpotriva,amanarea deznodamantului acestei crize a facut ca tot mai multi egipteni sa traiesca o stare de angoasa galopanta. Recentele confruntari dintre sustinatorii si adversarii lui Mubarak , care s-au soldat cu victime, poate sa indice si o ruptura in cadrul societatii egiptene.

In acest cadru nu trebuie sa ne mai mire acceptabilitatea de care pare sa se bucure in acest moment pana si o organizatie islamista integrista, precum Fratia Musulmana, in cadrul Departamentului de Stat.  Purtatorul de cuvant al acestei institutii, P.J. Crowley a afirmat ca "the hardline Muslim Brotherhood is a fact of life in Egypt and might play a role in the nation's transition." Interesant! Cu alte cuvinte americanii sunt gata sa inchida ochii in favoarea Fratiei Musulmane, doar sa vina dracului tranzitia aia de la regimul Mubarak catre...catre ce? Din pacate nici in acest din urma ceas, Statele Unite nu au nici o strategie clara pentru Egipt. Aud atatia analisti care o tot dau cu legatura indisolubila dintre armata egipteana si Statele Unite. Oare chiar asa stau lucrurile?

In anii '90 Egiptul a luat hotararea de a inlocui treptat tancurile de productie sovietica T-55 si T-62, invechite si imposibil de upgradat, cu modernele M1A1 Abrams. Americanii s-au grabit sa le vanda egiptenilor aproape 1000 de bucati, dar, atentie, fara kitul de blindaj din uraniu saracit, asa numitul depleted uranium armor. Pai unicitatea acestui tanc, avantajul lui strategic consta tocmai in aceasta armura. Atat in primul razboi din Golf cat si in cel de-al doilea, nici un proiectil tras de catre irakieni nu a reusit sa strapunga acest blindaj neortodox. Oare sa nu aibe incredere americanii in armata egipteana?

Prea multe javre ordinare in tara asta!

***
Sa fim sinceri cu noi insine; referitor la circul actual din aceasta tara, noi, romanii, nici nu meritam mai mult. Cu cea ce ne confruntam noi acum, cu aceasta situatie care pare fara iesire, cu disperarea oamenilor pentru a razbi in ziua de maine, cu nesimtirea din partea guvernantilor, pe care o constatam zi de zi, ora de ora, cu sentimentul neimplinirii plenare, cu menajeria din fruntea tarii, noi romanii am decis sa coabitam. In momentele decisive pentru tara, atunci cand parerea noastra, optiunea noastra personala ar fi putut indrepta destinul acestei tari, atunci am ales prost. Majoritatea. Marea majoritate. De la Duminica Orbului, din acea luna mai al anului 1990 si pana in seara zilei de 6 decembrie 2009, trecand prin mineriade, lovituri de palat si alte asemenea incercari, romanii si-au aratat limitele in intelegerea realitatilor imediate.

Mi-e scârba de scârna care se revarsa zilnic, valuri-valuri, in viata publica romaneasca. Mi-e scarba de indivizii care o consuma pe post de mic-dejun, prânz sau chiar cină. Spiritele rector ale acestei natiuni exceleaza prin absenta. In mocirla romaneasca doar porcii prospera. Se ingrasa, devin mai puternici in fiecare zi. Ei sunt in mediul lor, in climatul propice pe care, cu mare grija si cu complicitatea naivilor si l-au construit. Mi-e lehamite sa mai explic realitatea celor care poarta obiectul de deasupra gatului doar pentru ca apa de ploaie sa nu li-l inunde. Mi-e ciuda ca nu am reusit mai mult in incercarea de a convinge. E vina noastra, a acelora care au proprietatea cuvantului si stapanesc sensurile verbului in limba romana.

Oare ce blestem a fost aruncat asupra acestui popor? De ce suntem atat de limitati in a intelege adevarurile si de ce ne scapa atat de usor sensurile reale ale problemelor cu care ne confruntam? De ce preluam de la porci comportamentul zoios, de ce renuntam atat de usor la ratiune, la gandirea critica,  singurele caracteristici care ne mai diferentiaza de animale? De ce suntem indemnati subliminal sa adoptam asemenea comportamente? Prea putini oameni au mai ramas in aceasta tara. Dar au proliferat javrele. Javrele ordinare!

Chimie si viitoare pipițe. Olimpiada si Funeriu

***
In acest week-end a debutat la Timisoara Olimpiada Nationala de Chimie. Marea vedeta a fost insusi ministrul Educatiei, Daniel Funebru...asta, Funeriu. Omul cu pixelul albastru, titanul Invatamantului romanesc, Muclesul din strada Gen. Berthelot 28-30, a avut parte de un adevarat spectacol orange. Iata mai jos ce le-a facut bietilor copii.

Ei da, in onoarea retardatului astuia de conduce acum destinele invatamantului romanesc, un geniu de inspector general, pe care am inteles ca il cheama Marin Popescu, a decis sa organizeze un spectacol de majorete...portocalii. Fetite de 12-14 ani au fost nevoite sa imbrace costume de majorete, care, in America sunt legale doar dupa varsta de 16 ani, pentru a face pe plac Inteligentului astuia. Acelasi inspector general, considerand probabil ca nu a facut destul pentru cauza partidului, si-a asezonat discursul cu citate din clasicul in viata, dl. Mucles Funeriu.

Insa in Timisoara exista destui admiratori de-ai d-lui Funeriu. Nu doar aceasta nulitate de inspector scolar. Nu. Exista si oameni pe care, candva ii consideram integrii, normali la cap, care cad in fund in admiratia Desteptului de la Educatie.



Castanele fierbinti din mana lui Obama

***

Nu m-am numarat si nu ma numar printre admiratorii actualului presedinte american. Dimpotriva, consider ca solutia John McCain era mult mai fezabila pentru instaurarea unui new american century. Din perspectiva istorica, mandat(u)ele prezidentiale ale lui Barack Obama (pentru ca nu ma indoiesc de faptul ca il va dobandi facil si pe cel de-al doilea) imi apar analogice cu instaurarea dinastiei Severilor in Statele Unite ale Antichitatii, Imperiul Roman. Hegemonia romana va intra in vrie odata cu aparitia la tron a lui Septimius Severus, orientalul care dorea sa schimbe cutumele romane.

Barack Obama nu are capacitatea personala de a stapani situatiile de criza, dar, mai grav, nu are in jurul sau nici macar oamenii capabili sa faca acest lucru. Situatia din Egipt si balbele americanilor ne indica foarte clar ca acestia nu au nici o strategie clara pentru influentarea situatiei politice din tara piramidelor. Ori pericolul de a scapa aceasta tara din mana si a o trece in tabara araba fundamentalista, este unul real. Ma uit acum, pe CNN, la conferinta de presa a lui William Miller de la Casa Alba si vad un purtator de vorbe total dezorientat, care, la intrebarea daca stie unde se afla acum Barack Obama, raspunde ca nu stie.

Aceasta absenta a scenariilor posibile, a predictibilitatii evenimentelor viitoare, risca sa arunce Egiptul in valtoarea unei revolutii islamice.sa ne aducem aminte; in 1977, un alt "geniu" de presedinte american, Jimmy Carter, cerea la modul imperativ sahului Iranului, incetarea persecutarii opozantilor regimului autoritar al acestuia. Ce a iesit? O revolutie islamica facuta ca la manual, care a determinat abdicarea sahului (totusi, un prieten al americanilor) si accederea la putere a radicalilor lui Khomeini. A fost fericita America? Ma indoiesc, gandindu-ma numai la criza ostacilor de peste cativa ani. Mi-e teama ca aceasta situatie se va repeta pe Nil.

Obama este un presedinte slab, incapabil de a raspunde la acest gen de provocari. Ii poti fi puse multe in carca lui Hosni Mubarak, mai putin faptul ca nu ar fi un lider loial pentru occidentali. Atentie! Nu este obligatoriu ca dupa indepartarea lui Mubarak, Mohammed el Baradei, liderul opozitiei, sa fie el cel care sa acceada la functia suprema. In timpul revolutiilor, lucrurile sunt extrem de volatile. Pe mine nu ma convinge nici macar d-na Clinton, care afirma senina ca  Mubarak Regime is Stable. Pe ce s-o baza dom'ne aceasta afirmatie? Pe imaginile de la TV? Nu cred. Categoric regimul lui Mubarak este unul uzat. Dar cu ce vin americanii? Cu El Baraddei? Ma indoiesc ca el este omul.

Delirul

***
Delir = pierdere a simtului realitatii care se traduce printr-un ansamblu de convingeri false irationale, la care subiectul adera ferm. Delirul se deosebeste de onirism (confuzie mintala), de dezorientarea caracteristica unor tulburari neurologice (amnezie, dementa), precum si de produsele imaginatiei mitomanului sau istericului. (cf. Dictionarului Medical)

Buuun! Acum se da urmatorul text:

Faptul că Opoziția îl fluieră pe Traian Băsescu, inclusiv pe 24 ianuarie, nu trebuie să mire pe cineva.

Nu e loc de surpriză, mai întâi de toate, pentru că înțelegerea dintre PSD și ACD are aceeași substanță ca și, la timpul ei, așa-numita “monstruoasă coaliție” care l-a îndepărtat pe Cuza de la putere. Contestatarii care, deși diferiți prin nume, sunt solidari în ură nu s-au născut ieri. Tradiția politicii radicale e veche de când statul nostru modern.
Asta ne îngăduie, de altfel, să ne aducem aminte că A.I. Cuza a fost contestat cu multă forță și în termeni dintre cei mai colorați. El nu e, în istoria noastră, doar simbol al Unirii, ci și măsură a urii și a disprețului cu care se tratează românii între ei.

Asa deci. Cuza = Basescu si viceversa. Si asta nu e tot. Mai acum ceva timp, dl. Preda punea acelasi semn de egalitate intre Corneliu Coposu si Traian Basescu: Atât lui Corneliu Coposu, cât şi lui Traian Băsescu li s-a spus că sunt oameni ai discordiei şi nu ai construcţiei. Conflictual, războinic, intratabil – astea ar fi trăsăturile portretului construit de ceilalţi şi pentru unul, şi pentru celălalt. Ce credeti, tipul e intratabil? Ei, as! Cititi mai jos. Se trateaza daca beneficiaza de tratamentul corect la momentul oportun.

Si acum, tot din dictionarul pomenit redau mai jos o clasificare clinica a tipurilor de delir:

Clasificare - Delirul se descrie dupa diferitele trasaturi:

- dupa mecanismele sale (delirul de interpretare, halucinatiile sau iluziile, construirea unui scenariu imaginar etc.)
- dupa temele sale (delirul de persecutie, megalomania, delirul mistic sau profetic, gelozia, autoacuzarea, sentimentul de a fi condus de o forta exterioara etc.)
- dupa structura sa (delirul bine construit si coerent; delirul fantastic, a carui constructie porneste in toate sensurile dar care ramane totusi organizat; delirul imprecis, necoerent)
- dupa declansarea sa, cand dintr-odata si pe neasteptate (bufeul delirant), cand insidios si progresiv
- dupa evolutia sa (reversibila sau nu, intermitenta, extensiva, insotita sau nu de un deficit intelectual).

La final, tot prin bunavointa autorilor Dictionarului medical, redau cateva recomandari pentru domnul europarlamentar:

Tratamentul si prognosticul delirului - Ca regula generala, prima aparitie a unui delir trebuie sa fie tratata in mediu specializat. Prognosticul depinde de rapiditatea si de calitatea ingrijirilor. Analiza experientei delirante, a fazelor de recrudescenta si de remisie este esentiala pentru orientarea tratamentului. Dupa gravitatea tulburarilor de personalitate, neurolepticele, litiul, uneori antidepresivele, asociate unui evantai de psihoterapii - individuale sau de grup -, ca psihanaliza, socioterapia, (prin modelare, desen, pictura, mima), permit sa stavileasca delirul. Prin urmare, atunci cand tulburarile delirante raman minore si nu comporta un risc de a trece la actiune (agresiune, automutilare, sinucidere), spitalizarea nu se mai impune. Psihoterapia si un tratament simplu, de intretinere, sunt adesea suficiente pentru a permite pacientului sa-si pastreze capacitatea de adaptare socioprofesionala.

Eu donez un halat pentru dl. Preda. Voi?

Blog de blog - nominalizarile mele pentru 2010

***
Garcia doreste sa-si faca publice propriile lui preferinte pentru lumea blogosferei frecventate de-a lungul anului 2010. Am cantarit mult, m-am sfatuit cu mine insumi, si iata ce a iesit:

1. Marele premiu - Pentru că-mi place - Dorin Tudoran

2. Blog literar - Bookiseala

3. Blogul cu cel mai mult umor - Moshe&Mordechai, Daily Cotcodac

4. Cel mai bun cititor/comentator - La Marginea Noptii

5. Cel mai bun blog de păstrarea memoriei - Marius Ghilezan, Pro Atitudine (Florentin Lehaci)

6. Cel mai bun Blog politic/Blog economic - Iulia Huiu, Codrin Scutaru, Transildania

7. Cel mai informat blogger - Iosif Buble, Cristian Sutu, Vip in Banat

8. Cel mai simpatic blogger - Alecu Racoviceanu

9. Cel mai bun blog al unui ziarist - Victor Ciutacu, Vio Bota

10. Cel mai bun blog de discuţii/dezbateri - Florin Matei, Lilick

11. Cel mai bun blog vizual (foto, grafică) - Cosmin Dan

12. Cel mai bun blog de sport - Sport Tim

13. Cel mai bun blog de muzică - Muzica de Vest

14. Cel mai combativ blog - Marius Diaconescu

15. Cel mai activ blogger - Ionut Puerava

16. Cel mai bun pamfletar dintre bloggeri - Mircea Badea

17. Blogul pasiunii - Istorii Regasite (Horia Dumitru Oprea) , Kombat.ro
 
 
Multa bafta tuturor.

Absolut siderant! Ce a inteles Basescu ca inseamna democratia

***
"...in democratie cel mai important este sa iei o decizie in avantajul majoritatii."

Vi se pare ca citatul de mai sus are vreo legatura cu principiile Democratiei?  Eu cred ca nu. Da, un guvern se constituie pe baza unei majoritati parlamentare, expresie a proportionalitatii numarului de voturi exprimat de catre cetatenii care indeplinesc conditiile de varsta pentru a lua parte la procesul electoral. In fapt, citatul de mai sus ne arata ce pricepe Traian Basescu din regulile democratiei. Dar oare este democratic un asemenea mod de gandire?

Dupa 7 decembrie 1941, in urma atacului japonez de la Pearl Harbor, mii de japonezi de pe teritoriul Statelor Unite au fost internati in lagare speciale. A fost un gest facil pentru linistirea majoritatii americanilor. A reprezentat insa aceasta o masura democratica? Nu. Chiar deloc. Adolf Hitler a venit la putere ca urmare a votului liber exprimat de catre majoritatea electoratului german. Pentru "binele" acestei majoritati, Adolf a trimis la moarte, intr-o prima faza, cateva sute de mii de oameni. A fost aceasta o masura democratica? Nu. A fost ea sustinuta de catre majoritatea poporului german? Da.

Domnul Traian Basescu ne indica foarte clar limitele intre care el intelege democratia. Nu conteaza ca acea majoritate este constituita fortat, printr-un dat prezidential. Nu. Presedintele Basescu a numarat si a vazut ca majoritatea pensiilor cresc. Deci automat decizia de recalculare a pensiilor este corecta. Ei bine, d-le presedinte, va inselati.

Democratia nu inseamna sa iei o decizie in favoarea majoritatii. Nu. Esenta democratiei consta in respectarea principiilor statului de drept, a legilor, a Constitutiei. Acest din urma aspect pare destul de strain de bagajul de cunostiinte al actualului presedinte.