Cum am devenit un hater antiamerican

***

Dupa 9 mai 1877, s-a presupus ca Romania a devenit o tara independenta, un stat suveran, de sine statator, cu institutii statale recunoscute pe plan extern, cu o anumita demnitate de aparat in concertul natiunilor lumii. Nimic mai fals. Statul roman, in toti acesti ani scursi dupa Razboiul de Independenta, s-a comprtat precum un dominion, indiferent de numele tarii dominante; Franta/Anglia, Germania, Uniunea Sovietica sau, acum,pe stil nou, Statele Unite ale Americii. Statulul real al Romaniei este cel de cvasi-colonie a Uniunii Europene, singurul lucru care ne tine in aceasta organizare suprastatala fiind piata de douazeci si unu de milioane de potentiali consumatori si mana de lucru foarte ieftina, extrem de tentanta pentru decidentii lumii moderne.

Statele Unite, in calitate de unica superputere mondiala, cu interese in aceasta zona, influenteaza direct evenimentele din tara noastra prin intermediul ambasadorilor numiti aici, a caror functie reala este cea de cenzor a politicilor Guvernului romanesc. Sa ne aducem aminte de Alfred Moses, diplomatul american numit in Romania la inceputul anilor '90, un gescheftar nenorocit  care a determinat conducerea statului roman sa repudieze afisarea si promovarea unor simboluri nationale. Sa ne amintim de James Rosapepe si Michael Guest, ambii capatuiti pe plaiurile mioritice prin "asistenta" acordata guvernului in vederea integrarii euro-atlantice. Sa nu uitam de tepele numite Bechtel, Cross Lander sau Noble Ventures, afaceristi verosi din Statele Unite, realizati in Romania prin bunavointa si cu aportul ambasadorilor cu rang de proconsuli ai Marii Puteri in tara noastra. Sa nu ignoram bataia de joc la care sunt supusi zilnic cetatenii romani, pretul mic pus pe viata lor si pe legile tarii. Teo Peter si familia lui ar putea spune multe in acest sens. Primul nu mai are cum, deoarece a fost ucis de un american beat pe teritoriul national, american declarat nevionovat de o instanta din SUA. 

Asta o fi oare democratia dupa care am tanjit atatia ani? Aceasta este celebra justitie americana? Daca raspunsurile la aceste doua intrebari sunt afirmative, atunci dati-mi voie sa ma declar o persoana total antidemocratica si intru totul antiamerican. Nu la asa ceva visam noi la inceputul anilor 2000. Un alt amestec grosolan al proconsulului de moment,  Mark Gitenstein, in afacerile interne ale tarii noastre l-am inregistrat azi, cand acest nou gescheftar ajuns ambasador american, ne spunea sa facem pipi pe o decizie a Curtii Constitutionale a Romaniei. Oare asa se intampla si in SUA? Si acolo o decizie a Curtii Supreme poate fi atacata public de catre un cetatean strain? Atat de indispensabil a devenit regimul Basescu pentru perpetuarea afacerilor cu Statul Roman a unor afaceristi americani incat Gitenstein sa sara ca si ars in apararea proiectului de Constitutie basescian?

Eu vedeam altfel America. Dezamagirea este cu atat mai mare cu cat si asteptarile erau mai inalte. Mercantilismul american tranzactioneaza la vedere cu valorile democratice. Bine ca nu mai sunt in viata foarte multi romani dintre cei care i-au asteptat pe americani in anii '50. Dezamagirea le-ar fi fost crunta. Cam cea ce traim si noi acum.

Overeem vs Werdum.Unde esti tu, Fedor...?

***
Aseara, in cadrul turneului Strikeforce, la Dallas a avut loc meciul dintre Alistair Overeem si Fabricio Werdum. Anost, fara pic de vana, previzibil. De ce spun ca a fost previzibil? Pentru ca in perioada antemergatoare meciului ambii combatanti si-au dezvaluit strategia; Werdum dorea sa il termine pe Overeem la sol printr-un triangle armbar sau printr-o priza la picior iar Overeem visa la un knock-out din pumni spunand ca el nu are de gand sa lupte la sol.

Am avut parte de momente absolut hilare,in care Werdum se aseza pe spate precum o cocota si il implora pe Overeem sa vina peste el. Olandezul, cunoscand superioritatea brazilianului in lupta de la sol,a refuzat lupta, impingandu-l pe arbitru sa il ridice in picioare de fiecare data pe Werdum. A rezultat o frustrare si o precipitare tot mai vizibila in stilul lui Fabricio, abia in ultima runda acesta reusind sa il aduca pe Alistair la sol. Degeaba, Overeem era pus in garda de intamplarea nefericita a lui Emelianenko, care a fost invins de brazilian tocmai printr-un triangle armbar.  Fara lovituri spectaculoase, fara proiectari adevarate pe saltea, am avut parte de un meci pe care eu personal doresc sa il uit cat mai repede. Nimic din sufletul unui luptator adevarat, precum Fedor de exemplu, la cei doi oponenti. Lupta (ma  rog, daca poate fi numita lupta) o puteti urmari aici, dar va recomand sa beti o cafea mare si neagra inainte, deoarece riscati sa adormiti.

Personal inca refuz sa cred ca acesta poate fi considerat un meci intre doi campioni mondiali. Eu am vazut doar un munte incarcat de steroizi si un practicant de Jiu-Jitsu brazilian care statea intins pe spate si isi deschidea picioarele precum Ciocciolina. Putin, foarte putin pentru un sport de contact atat de dinamic,in esenta.  

Doua entitati neesentiale in politica romaneasca: Parlamentul si PD-L

***

 Proiectul prezidential asumat explicit de catre Traian Basescu, care prevede o noua reorganizare administrativ-teritoriala, a aruncat in aer o scena politica marcata in ultimul timp de o acalmie rau-prevestitoare. Plecand urechea la doleantele tot mai gures exprimate de catre concetatenii nostrii minoritari maghiari, reprezentati de catre Laszlo Tokes si de UDMR, presedintele pregateste terenul pentru sacrificarea esentei Statului roman.  Articlolul I al Constitutiei este direct vizat pe termen lung, de catre gasca antinationala masata in jurul presedintelui. Spun gasca deorece in ultimul timp s-au facut auzite voci cunoscute din anturajul cotrocenist, care sustin explicit existenta unui Tinut Secuiesc in inima Transilvaniei.(vezi cazul lui Catalin Avramescu)

Traian Basescu a amorsat o bomba la temelia statului national-unitar roman. Este o bomba care poate exploda oricand, mai devreme sau mai tarziu. Minoritarii nostrii au sesizat slabiciunea politica a sandramalei pedelisto-basesciene si marseaza acum pe crearea unui cadru propice pentru promovarea intereselor maghiare. Nici cea mai mica legatura cu mult-clamata reforma administrativa. Politicienii maghiari din Romania concep politica exclusiv prin prisma intereselor etnice, dorind in acest sens o adancire a statulului minoritatilor pana la aparitia unor rasisme in sens pozitiv, a unei discriminari care sa-i suprapuna din punct de vedere al drepturilor civice, pe etnicii maghiari paturii largi a societatii romanesti.

Bun, daca asa stau lucrurile la nivel de sensibilitate nationala, din punct de vedere politic semnalul transmis de catre presedinte este unul dezastruos pentru Parlament si pentru PD-L. Legislativul trebuie doar sa sanctioneze un proiect de lege care va trece prin asumarea Guvernului, cu alte cuvinte nu vom avea o dezbatere parlamentara pe marginea acestui subiect. Sustinerea parlamentara va avea ca baza voturile PD-L, partid total neluat in seama de catre Presedintie atunci cand a fost gandit acest proiect de lege. Datoria pedelistilor este doar aceea de a vota. In fapt, in aceasta ecuatie, atat Parlamentul cat si PD-L isi merita soarta. Primul, deoarece prin membrii lui, a denaturat optiunile politice ale romanilor, exprimate prin vot in decembrie 2008, erijandu-se in traseistii politici, schimband atat partide cat si ideologii. Bursa transferurilor parlamentare a inceput sa devina mai interesanta decat miscarile care se petrec la echipele de fotbal, de exemplu. 

Aceste aspecte ne indica un corp politic fara constiinta de sine, fara busola, total nepregatit in a-si indeplini menirea de Legislativ, adica locul unde se dezbat si se voteaza legile pentru tara. Avem doar o turma de animale, tranzactionabile daca stii pretul corect. Cat despre PD-L, inca nu imi dau seama cum pot exista fiinte umane atat de umile, capabile sa se comporte exclusiv precum un apendice al lui Basescu, incapabili sa isi foloseasca creierul pentru a gandi. Comportamentul public al acestor hominizi imi aduce aminte de celebrii borgi din epopeea Star Trek, cei care aveau un creier comun care gandea pentru toti. Demolarea esafodajului statal romanesc a inceput. Ea poate fi stopata numai si numai printr-o actiune civica de mari proportii, la nivel national. Insa romanii l-au ales pe Traian Basescu presedinte...Acest lucru spune multe despre natia asta.

O initiativa legislativa excelenta

***

...pacat doar ca este supusa plenului de catre un deputat cunoscut romanilor mai ales de pe urma conflictului avut cu magicienii si vrajitoarele din Romania, in urma propunerii de fiscalizare a muncii acestora. Cu alte cuvinte aruncat in derizoriu. La ce fac referire? Pai la asta.

Alin Popoviciu, deputat PDL de Timis, propune castrarea chimica a pedofililor recidivisti. O initiativa buna, conservatoare, in spiritul apararii normalitatii si a inocentei copilariei, dar insuficienta. Eu as merge mai departe, adancind sensul acestui proiect de lege, prin aplicarea directa a acestei pedepse chiar dupa prima infractiune de acest gen. In Romania ultimilor ani agresiunile sexuale asupra minorilor au crescut atat ca si numar cat si ca gravitate. Cei care comit acest tip de infractiune nu mai sunt doar exponentii unui mediu promiscuu, insuficient controlat de catre autoritati ci indivizi care, formal cel putin, apar in societate ca oameni normali. Sa ne aducem aminte doar de recentul caz de la Bacau, unde un cadru militar de 45 de ani si-a violat propriul nepotel in varsta de 4 anisori. Sa mai spunem ca individul nu a fost nici macar arestat, desi medicii au confirmat leziunile suferite de catre micut? Nu are rost, deoarece traim in Romania si acest lucru se subintelege.

Prin adoptarea acestui proiect de lege, Romania ar putea limita acest flagel care face ravagii pana si in scolile in care invata copii nostrii. Nu am inventa noi gaura la macaroana, deoarece acest tip de masuri au inceput sa fie adoptate chiar si in alte tari, membre ale UE. Polonia este doar primul exemplu care imi vine in minte. Din punctul meu de vedere nu exista foarte multe motive pentru care Alin Popoviciu ar trebui laudat. Dar prin promovarea acestei initiative legislative, omul si-a spalat multe pacate. Un asemenea tip de proiect legislativ ar trebui sa treaca cu unanimitate de voturi prin Parlament. Dar, daca ne aducem aminte de etnobotanice si de regimul lor in tara noastra, parca nu mai sunt atat de sigur.

In apararea lui Iosif Buble

***

Dupa cum deja cunoasteti, cred, din alte surse, jurnalistul si bloggerul de succes Iosif Buble a fost condamnat de catre Tribunalul Bucuresti  la plata sumei de 70.000 euro, echivalent in lei la data platii ca titlu de daune morale catre Ana Birchall, politicianca surprinsa, conform lui Ioska, cu o camera ascunsa in timp ce se lupta cu propria-i gurita impotriva scarbavnicului madular. De asemenea, aceasi instanta obliga paratul sa publice pe cheltuiala sa hotararea pronuntata ln 3 ziare de larga circulatie si sa inlature articolele, comentariile si filmele continute pe site-ul sau pe oricare alt site apartinand paratului care este de natura sa aduca atingere onoarei, demnitatii si imaginii reclamantei.

Printre alte bla-bla'uri, instanta constata ca neprihanitei Ana i s-au incalcat drepturile privind imaginea, onoarea, demnitatea si viata privata. 'Ai, du-te! Viata privata? Pai viata privata e aia in care mergi acasa si ti-o tragi cu barbatul sau sotia ta, nicidecum cea in care o faci in padurice, in masina, cu altcineva decat propriul consort. Daca acest argument nu este functional, va mai dau unul. Filmuletul in care gurita, identificata de catre Ioska ca fiind a focoasei pesediste, se ia la lupta cu balaurul, a parvenit pe surse, adica citeste madam Birchall, de la idiotul cu al carui cocosel te-ai luptat. Pe el ar trebui sa il dai in judecata, nu pe cel care disemineaza in public o asemenea scena. Mie cazul acesta incepe deja sa imi puta a publicitate facuta unei politicience de mana a treia, cu vise de marire dar cu posibilitati de exprimare limitate.

Stiti care este diferenta dintre Ana Birchall si Elena Udrea, de exemplu? In timp ce Ana Birchall lasa loc de speculatii, sustinute si de o inregistrare video, in cea ce priveste motivele pentru accederea ei in politica de varf, Elena Udrea, a carei relatie reala cu presedintele Traian Basescu este banuita de toti romanii, nu s-a lasat niciodata dusa de val, nescapand in public nici un gest care sa o tradeze in mod direct. Da, din punctul meu de vedere nici autoritatile si nici presa nu ar trebui sa intre cu picioarele in spatiul privat al cetateanului. Toti avem micile noastre ciudatenii, atat in dormitor cat si in viata privata. Insa, atunci cand o faci in public, filmat, si mai esti si persoana publica, se cheama ca esti chiar idioata.

Poli Timisoara in era Iancu. Ce-am avut si ce-am pierdut

***

Astazi comisia Federatiei Romane de Fotbal insarcinata cu licentierea cluburilor divizionare a dat verdictul in cazul Poli Timisoara: retrogradarea in liga a 3-a pentru neplata datoriilor si apelarea la practici ilegale in cea ce priveste divizarea societatii care detine clubul, pentru exonerarea de unele responsabilitati fiscale. Artizanul acestei marete decizii poarta un nume: Marian Iancu. Imi voi atrage, cu siguranta, multe antipatii din partea unor suporteri polisti insa unele adevaruri trebuiesc rostite.

In decembrie 2004, atunci cand BKP a preluat actiunile majoritare la clubul timisorean, Poli se gasea in prima divizie, la mijlocul clasamentului, neamenintand pe nimeni,e adevarat, dar totusi in Liga I. Acum, iata, dupa sase ani de la acel moment, clubul isi va continua activitatea in Liga a 3-a, in conditiile in care jongleriile financiare ale lui Iancu, artificiile de tot felul, au ajuns sa sature pe toata lumea.

In momentul in care a avut loc schimbarea in actionariatul clubului am salutat acest lucru, vazand in asta premisele pentru performanta. Probabil ca aceasta nu s-ar fi lasat foarte mult asteptata daca in viata echipei nu ar fi aparut factorul Iancu. Din postura de presedinte al clubului, cu functie executiva, ne-a obisnuit cu scandaluri aproape zilnice, cu procese in plan sportiv sau civil din care au prosperat doar avocatii. Nu a fost sezon de liga I in care Iancu sa nu aibe pe rol procese peste procese, cu fostii fotbalisti, cu fostii antrenori, cu federatia, cu liga...E greu sa stimulezi performanta in asemenea conditii. Fotbalistul care reuseste sa se concentreze exclusiv pe jocul sau in asemenea conditii, merita un premiu special.  Autoritatile locale au pompat in echipa, sub forma de bonificatii pentru performanta, peste 12 milioane de euro. Enorm.

Totusi, in toti acesti sase ani de carmuire a lui Iancu, clubul nu a obtinut nimic. Nu a castigat nici macar un trofeu intern, Cupa sau campionat, iar pe plan international nu mi-a ramas pe retina decat succesul in dubla confruntare cu Shakhtar Donetk, din preliminariile UCL. Putin, foarte putin, pentru pretentiile enuntate in luna de miere a mariajului Iancu-Poli. Au gresit foarte mult si autoritatile timisene, atat Primaria cuplului Ciuhandu/Orza  cat si Consiliul Judetean pastorit de catre Constantin Ostaficiuc, acceptand cu prea multa marinimie sa arunce cu banii intr-un proiect sortit esecului apriori. Iancu si-a construit un titlu de glorie din multimea de procese intentate, unele chiar si castigate. In fapt,in acesti ani, Iancu a avut pe statele de plata doua loturi, extrem de numeroase,poate chiar si valoroase; cel de fotbalisti, de la echipa de club, si cel de avocati, tinuti aproape de procesomania individului.

Ce pierde Timisoara? Mai nimic. Poate ca reuseste sa se exorcizeze de un personaj care a aruncat in derizoriu orice discutie despre fotbal in acest oras. In toti acesti ani s-au pompat bani seriosi in...nimic. Nici un trofeu, in conditiile in care Clujul, Urzicenii si Galatiul au reusit castigarea campionatului. Timisoara a pierdut totusi ceva, fata de perioada de dinaintea venirii lui Iancu; a pierdut o echipa de Liga I,adusa acum, prin grija sefului BKP, in esalonul al treilea al  fotbalului divizionar romanesc.

PS: A nu se crede ca trec prea usor peste mizeria generalizata din fotbalul romanesc. NU. Cu siguranta ca avem nevoie de o asanare morala a acestui fenomen, dar ea poate veni doar prin trecerea pe tusa a acestui gen de specimene, reprezentat cu brio de catre Marian Iancu. RUSINE.  

Strategia revenirii. PD-L si comunicarea post-congres

***

Dupa ce s-a dus de-a berbeleacul in sondaje, in urma luarii unor fantasmagorice masuri in vederea limitarii efectelor crizei economice si a absentei unei viziuni coerente care sa isi propuna scoaterea tarii din criza si refacerea unui climat prietenos de bussines, iata, acum, dupa ce familia Basescu a reusit recuperarea partidului, s-a trecut la o actiune concentrata ce vizeaza reimpunerea PD-L ca actor principal in politica damboviteana.

 Prima masura a fost aruncarea pe piata a unor sondaje de opinie care sa acrediteze ideea ca scorul actual al PD-L ar fi undeva intre 20 si 25% din optiunile electoratului cu drept de vot. Pe aceste sondaje se bazeaza intreg esafodajul propagandei ulterioare. Corul politrucilor din presa aservita si-a facut din nou datoria, dand semnalul revenirii la un limbaj favorabil partidului prezidential. Sunt prea multe exemple ca sa le pot cita pe toate, redau doar unul, gretos, insalubru, greu prizabil pana si de catre cei care fac parte din PD-L. Mircea Cartarescu - pentru ca el este cel care da cu mucii in fasole in paginile EvZ -  scrie un articol fulminant, vibrant pana in ciorapi, intitulat PDL în revenire.  Iata cateva exemple din gandirea lui Cartarescu:

...victoria lui Boc în alegeri este şi consecinţa unor prime semne de revenire economică. Acest fapt nu poate fi subestimat. Semnele de revenire economica le simti doar matale, tovarase!

Dreapta românească, reprezentată în acest moment exclusiv de partidele de la putere...   Pai si UNPR - ul generalului Izmana? Nu era el alternativa la un PSD corupt, o stanga adevarata, bla-bla-bla...

Sondajele sunt încă în favoarea USL, dar arată în acelaşi timp o scădere a acestora în opţiuni şi o creştere a celor de la guvernare.  Aha, sondajele. Vorbim doar de cele comandate de gasca lui Tismaneanu, nu?

Boc şi-a păstrat imaginea de ardelean serios şi incoruptibil, diferit de politicianul român tipic.  Ba, sti ceva? Eu m-am cam saturat de ardelenii astia seriosi. De prea multe ori seriozitatea lor nu inseamna altceva decat Prostie.

Trăgând linie şi adunând, şi adăugându-l aici şi pe Theodor Baconski, cea mai valoroasă achiziţie a PDL din ultimul timp... Aici chiar are dreptate Cartarescu. Milionul de voturi din diaspora devin foarte importante in economia viitoarelor alegeri. Insa exista o intreaga discutie in cea ce priveste moralitatea voturilor unor oameni care au parasit de ceva timp tara, total neconectati la realitatile interne, si care decid politica interna a Romaniei. Nu prea este cusher.

Acest tip de discurs de presa (sau prin presa) va prolifera in viitorul apropiat. PD-L trebuie sa ajunga la minim 30% din totalul optiunilor in acest an, pentru ca votul manarit al diasporei sa conteze. Vor fi reactivate vocile editorialistilor cu carnet de partid, care abunda in presa romaneasca. "Scarbitii" de mai ieri vor deveni partizani adevarati ai solutiilor de dreapta decise de catre maritul conducator si sinistra lui paredra. Iar intr-o tara in care Prostia este principala lege care guverneaza alegerile concetatenilor, nu ar fi de mirare ca in 2012 sa avem un partid prezidential mare si frumos precum soarele de pe cer.