***
Ne-am tot batut cu turcii vreo cinci secole. Le-am tras-o noi, ne-au dat-o iei, o istorie comuna demna de povestit, ce mai! Am crezut ca dupa anii 1877-1878, adica dupa Razboiul de Independenta, nu vom mai avea nimic cu ei. Ei as! Turcul tot turc. Razbunator de-a dreptul. Iata ca la aproape 150 de ani de la acel moment, blestemul lui Osman Pasa aruncat asupra romanilor prinde contur.
Oare ce simte un turc atunci cand sunt citatele numele unor membrii ai guvernului Romaniei? Boc (Cacat) si Seitan (Diavolul). Cum ar fi ca pe premierul sarb sa il cheme Cacat iar pe ministrul Muncii, Diavolul? Am rade? Eu cu siguranta da. In fapt, in aceste zile ambii isi justifica pe deplin traducerea in limba turca a numelor de familie. Capul guvernului, se stie, e plin de materie maronie iar despre individul care se gandeste sa suspende dreptul copiilor de a primi alocatie, ce sa mai zici?
Ne meritam soarta? Eu zic ca da.
Da, mă gândeam că cineva trebuie să pună numele astea două cap la cap.
RăspundețiȘtergereBine legate!
Următoarea mişcare ar fi să le propoziţionăm. Să le inter-relaţionăm.
Dar, sincer, mi-e prea silă. Şi de ei, şi de numele lor, şi de ce fac în capul nostru! Cu toţii!
Oricum, bine punctat!
Şi, după noua manevră ruso-videaniană cu South Stream în loc de Nabbucco, cred că şi turcii au priceput cum stăm. Pe picior de război, dar nu cu ei, cu noi! Sau, cine ştie, şi cu ei...
Eu zic ca nu ne meritam soarta, eu cel putin sigur nu! E vina mea ca cei mai multi sunt ticalosi sau indiferenti? Ei sa stea cu boc, eu vreau pe altcineva!
RăspundețiȘtergere