Constatare tristă

***

Contrar așteptărilor unei țări întregi, în politica din România nu are loc nici măcar acum, în al doisprezecelea ceas, o decantare a valorilor ci doar una a căcatului, care, contrar legilor fizicii, tinde să urce tot mai sus, murdarind tot în calea lui. Iar fosa de deasupra societății e plină și pute tot mai rău. Curând acești căcați ne vor cădea direct în cap...

Scurt si la obiect!

***

Incompetenta Comisie Europeana, lăcustele politicianiste și un președinte expirat

 

***

Ma uit la TV si nu imi vine sa cred pana unde poate ajunge absurdul situatiei din tara noastra, acum, in pragul publicarii raportului MCV. Pe de-o parte avem Comisia Europeana, acel trist organism care ar trebui sa reprezinte o forma de executiv comunitar, in care sa fie reprezentate toate natiunile membre ale Uniunii Europene. In stransa echipa cu aceasta avem niste raportori romani interesati politic, membrii ai taberei basiste din tara noastra, in frunte cu isterica doamna Monica Macovei si vasnicele luptatoare pe meterezele "independentei" Justitiei din Romania fata de bunul simt, le-am numit aici pe amazoanele de o mai mica magnitudine Laura Stefan si Laura Kovesi.

Pe de alta parte avem un guvern USL absolut iresponsabil, cu o politica economica irespirabila pentru mediul de bussines, dominat de cercuri de interese din care fac parte infractori in sensul cel mai pur al termenului. Un fapt real, in afara oricarei forme de indoiala, il reprezinta acela ca, dupa 2008, in institutiile fundamentale ale unui stat de drept democratic, si-au facut aparitia oameni certati cu legea,condamnati penal, care au acces direct in niste functii pentru care CV - ul nu ii recomanda. Daca PDL a avut in randurile sale personaje de genul don Costel de la Craiova,  USL musteste de infractori de cea mai joasa speta.

Nu am avut niciodata pretentii de la aceasta Comisie Europeana, martor imi este acest blog in care m-am manifestat intotdeauna ca un eurosceptic. Dar de aici si pana sa clocesti un raport de rasul curcilor este cale lunga. In primul rand, oamenii lui Barroso si Gray ar trebui sa isi diversifice sursele de informare si sa nu mai inghita cu atat nesat hapurile servite cu generozitate de catre oamenii lui Basescu. Raportul este unul totalmente subiectiv, in tonul celor precedente, care indica intr-un fel crasa incompetenta a birocratilor de la Bruxelles, niste oameni in cel mai bun caz lenesi, in cel mai rau niste idioti patentati.

Pe de alta parte Uniunea Social-Liberala, cea care asigura actualmente guvernarea tarii, nu reprezinta altceva decat un imens grup de interese eterogene, aflate de cele mai multe ori in conflict deschis cu interesele legitime ale majoritatii populatiei acestei tari. Infractorii -  sau reprezentantii lor, au penetrat direct pana la cele mai inalte pozitii din Stat. Parlamentul - de fapt penaloment - colcaie de oameni certati cu legea, pe care nimic nu ii poate prezenta ca niste buni legiuitori. Guvernul a ales sa eutanasieze economia prin strangularea micilor intreprinzatori.

Din aceasta situatie alambicata rezulta ciudatenia acestei perioade: am ajuns sa condamnam aceasta tentativa de raport MCV deoarece contine o doza prea mare de partizanat politic insa nu putem sa nu constatam recrudescenta prezentei infractorilor in politica romaneasca. Treaba romaneasca si asta!

Tăriceanu la Răitaru TV

***

Un singur cuvant poate descrie interventia lui Tăriceanu de la RTV din aceasta seara: ezitant! Fostul premier reprezintă un pariu politic pierdut, el fiind incapabil de a duce un demers onorabil la bun sfarsit. A facut un pas inainte prin declaratia de vineri, cea  privitoare la alegerile interne din cadrul partidului, pentru ca apoi sa faca cel putin doi pasi inapoi, lasandu-i in ofsaid pe mai toti cei care incepusera sa vada  in el o alternativa reala la tipul de leadership profesat de catre Crin Antonescu.

Nu demisionez din PNL, nu imi asum calitatea de lider-alternativa in partid dar voi continua sa arunc declaratii fara substanta reala. - cam la asta se rezuma luarile sale de pozitie. Somn usor, Crin, Calin nu prea stie ce doreste. Superb sau...?

Va fi Tăriceanu candidatul prezidențial al Dreptei?

***

Pentru foarte multa lume este clar ca situatia din politica romaneasca este una inca departe de a fi limpede, chiar si dupa victoria covarsitoare a Stangii in alegerile parlamentare de la 9 Decembrie. Sa nu uitam ca acea izbanda a venit pe fondul unui absenteism destul de pronuntat, diferenta facandu-se aproape exclusiv pe baza capacitatatii de mobilizare a USL si a dezgustului provocat electoratului de dreapta de catre tristul personaj Traian Basescu si gasca acestuia, aciuata in cadrul ARD.

Daca Stanga are deja un candidat prezidential asumat, in persoana liderului penelist Crin Antonescu, Dreapta politica inca se gaseste la stadiul sondarilor, a cautarilor febrile. In mod foarte clar, orice om onest cu vederi politice de dreapta nu se poate simti niciodata reprezentat de un politician precum Crin Antonescu. Profilul psiho-socio-politic al liderului penelist corespunde perfect unui  candidat de stanga, cu sanse reale de a fi ales, dar decuplat total de setul de valori unanim recunoscute ca fiind unele de centru-dreapta. In toata cariera sa profesionala Crin a lucrat exclusiv la Stat, nefiind nicicand in contact direct cu aspiratiile paturii de mijloc a societatii romanesti, cea care este cea mai subreprezentata in actualul context politic. 

Dimpotriva, Calin Popescu-Tariceanu corespunde intru-totul acestui ideal. Om politic provenit din mediul privat, detinator al unor cunostiinte economice care depasesc stadiul empiric, Tariceanu poate deveni foarte lesne o alternativa reala, viabila, la tipul de politician gregar, intruchipat de Crin Antonescu. Este demn de semnalat faptul ca, dupa alegerile din luna decembrie, mai toti cei care pretind ca se adapa intelectual de la izoarele dreptei conservatoare, au ramas fara un port-drapel politic. Traian Basescu este consumat ca si politician de anvergura, PDL si partidele-satelit nu reusesc sa decanteze un lider valabil, deci culoarul este unul liber. Ramane de vazut care va fi doza de realism politic de care vor beneficia liderii de opinie ai conservatorismului politic romanesc in momentul discutarii fiecarei propuneri.

"Cazul" Sergiu Nicolaescu. Simplu

***

Romania  - mai precis media romanesca - a luat foc in aceste zile datorita deciziei regizorului Sergiu Nicolaescu si a familiei sale, de a renunta la inhumarea cadavrului sau in favoarea incineratiei, lucru neacceptat de canoanele Bisericii Ortodoxe Romane. Au existat discutii intregi, au fost aduse argumente, unele pertinente, altele abracadabrante. O duduie de  la o revista de femei ne-a explicat ca regizorul se visa un mare dac,un alt inteligent cu barba si cioc, raspopit de felul sau, ne spune ca Biserica a gresit in legatura cu neasigurarea slujbei de inmormantare...

In fapt lucrurile sunt mult mai simple. Un om, in speta Sergiu Nicolaescu, si-a asumat intru totul conditiile pe care le pune Biserica pentru ca cel decedat sa beneficieze de serviciu divin. Incineratia nu este un rit acceptat in Biserica Ortodoxa prin urmare eu nu vad de unde rezida surprinderea unora in legatura cu refuzul canonic al clerului. Sigur, putem intelege anumite frustrari sau rautati, insa unele luari de pozitie sunt absolut scarboase. De la Don Quijote Mircea Badea pana la raspopitul cu emisiune in primetime, la Realitatea TV, toti au aruncat cu laturi in Biserica. Un canon bisericesc nu se incalca pentru ca asa vrea X sau Y. Biserica este - si asa ar trebui sa ramana - cea mai conservatoare institutie a unui stat.

In masura in care Sergiu Nicolaescu chiar a fost un crestin-ortodox, el trebuia sa cunoasca acest fapt. Ori,in deplinatatea facultatilor mentale, el a ales sa mearga pe langa canoanele bisericesti. Prin urmare decizia conducerii Bisericii nu putea fi decat cea a interzicerii slujbei religioase. Mai departe,discutiile legate de sotia lui Sergi Nicolaescu, de aberatiile debitate de catre octogenara sora a acestuia, tine de cancanul si mocirla morala in care ne zbatem.

PS: Aud ca Primaria Municipiului Timisoara doreste sa dea numele "Sergiu Nicolaescu" unei strazi din oras. O aberatie infinita, daca ne referim la politicianul Sergiu Nicolaescu, cel care a stat in spatele ocultarii adevarului despre Revolutia de la Timisoara. Sa ne aducem aminte ca raposatul regizor a fost initiatorul Comisiei Senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, cea care, in mod paradoxal, a aruncat o ceata extrem de densa asupra acelei perioade. Sa nu mai vorbim de denunturile facute direct la Nicolae Ceausescu,asupra atitudinii si a operelor regizorilor Alexa Visarion si Lucian Pintilie. Asa ca despre ce vorbim...?

Sorin Grindeanu si teama de succes

***

Sorin Grindeanu este unul dintre politicienii timisoreni bine ancorati in problematica zonei Banatului. Tanar, prolific in politica de la o varsta destul de primavaratica, coleg de generatie cu Victor Ponta si Daciana Sarbu, de numele lui Grindeanu se leaga multe dintre sperantele Banatului. Cunoscator atat al mediului privat de bussines cat si al functiilor administrative din aparatul de stat, el reprezinta un tip de politician destul de rar intalnit in jungla noastra balcanica, in care, de obicei, cel ales intr-o functie publica face bani fara a se mai incurca in hatisurile originalei noastre economii de piata.

Din pacate insa, Sorin Grindeanu da semnele unui refuz la adresa propriei evolutii politice. Precum celebrul comandant William Riker din nu mai putin celebrul serial Star Trek - The Next Generation, cel care refuza de fiecare data comanda unei nave, desi avea toate calitatile unui lider, doar pentru a ramane sub tutela capitanului Picard, tot asa si fostul viceprimar al Timisoarei refuza, cu obstinatie parca, pasul decisiv in politica mare. A avut sansa de a candida la primaria orasului Timisoara, putea deveni presedintele filialei judetene a PSD, se vorbea prin cercurile informate chiar de un eventual portofoliu in cabinetul Ponta 2...Nimic din toate acestea nu a devenit realitate. In opinia mea mandatul de deputat obtinut de catre Grindeanu in Colegiul 2 Timis, nedublat de o prezenta in Executiv, este un regres. In Camera Deputatilor Sorin Grindeanu este doar membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. In functia de viceprimar al Timisoarei putea face mult mai multe.

Sa ne aducem aminte de cea ce a facut Grindeanu doar in ultimele saptamani; proiectul pentru un nou spital de copii, atat de necesar Timisoarei in urma pactizarii fostei administratii Ciuhandu cu mafia imobiliara tiganeasca, cea care a obtinut in instanta cladirea Spitalului Louis Turcanu prin non-combatul fostei administratii a orasului, proiect vizat pozitiv de catre premierul Ponta sau gestul reparatoriu incarcat de o doza mare de noblete, prin care fostul viceprimar a obtinut ca numele jurnalistului Mile Carpenisan sa fie atribuit unei strazi a orasului. Sunt chestiuni care nu se uita foarte usor.

Ce l-ar determina oare pe Grindeanu sa faca pasul decisiv? Greu de intuit, insa nu ne ramane decat sa speram ca gugulanul din el ii va da doza de ambitie necesara  atacarii unui nou nivel din politica romaneasca.