Kosovo by Ciuhandu

***

Cam asa arata partea carosabila din orasul de 5 stele numit Timisoara, in mandatul de primar al inginerului Gheorghe Ciuhandu, in luna de gratie Februarie a anului 2011. Orasul pare proaspat scapat dintr-un bombardament, cu cratere si minicratere imposibil de evitat, daca te deplasezi cu masina. Este o mare rusine pentru Timisoara faptul ca detine un trist record in cea ce priveste defectele aparute la masini datorita unei infrastructuri intretinuta absolut jenant de catre o primarie aflata intr-un conflict deschis cu bunul simt.

In urma multiplelor sesizari primite, primaria a decis sa astupe cateva gauri de pe bulevardul Cetatii. Cum a facut-o? Trimitand la fata locului un comando de muncitori de la Drumuri, inarmati toti cu saculeti plini de zgura. S-au astupat gaurile cica. Bineinteles ca aceasta actiune facuta de mantuiala nu a condus la un carosabil mai practicabil.  Dupa doua-trei ore de trafic intens, gropile aratau la fel ca inainte. Si totusi cazul de pe Cetatii a fost unul fericit, deoarece au ajuns cativa muncitori la fata locului. In rest, daca depui sesizare la Primarie, ti se raspunde ca drumurile vor intra in reabilitare partiala odata cu sosirea primaverii. Pai si pana atunci?

Mi se pare ca domnului Ciuhandu i s-a facut lehamite de timisoreni, lucru sesizabil prin autosuficienta afisata de fiecare data cand  este abordat cu vreo problema de catre cetateni. Aceasi placa: el a facut, el a dres, etc. OK, ai facut. Cand? Acum cati ani? Gheorghe Ciuhandu reprezinta cazul clasic de politician uzat care practic implora electoratul, prin actiunile sale, sa nu il mai aleaga. dar ce te faci cu vulgul degraba votant, cei care abia asteapta sa il stampileze pe buletinele de vot.

Rusine Primariei Timisoara. Rusine Gheorghe Ciuhandu!

Volodea anticomunistul loveste din nou

***

Trebuie sa te cheme Vladimir Tismaneanu, sa fi crescut in cartierul Primaverii cu stabii comunisti langa tine ca sa scrii un articol in apararea lui Filosofeanu, a carui onoare a fost pusa in discutie de catre Adam Michnik in recenta conferinta de la Bucuresti (vezi o cronica excelenta a momentului aici), si sa-ti inchei pledoaria cu o nota seaca in care spui: Comentariile la acest articol sunt suspendate.

Pai bai anticomunist de parada, cam asa proceda si gasca din care facea parte tac'tu mai acum juma' de secol, intelegi? Calusul in gura, nimeni nu are voie sa critice cea ce noi afirmam ca este adevarat. Democratia, - aia pe care se pare ca nu o vei intelege niciodata, chiar daca locuiesti in Statele Unite - presupune si dreptul de a nu fi de-acord, inclusiv in scris, fata de orice idee afirmata public. In momentul in care, in mod expres, ti ca textul tau sa nu poata fi supus criticii cititorilor, se cheama ca esti un mic comunist. Ori (si) acest aspect te descalifica din postura de contestatar al comunismului. Un comunist nu poate fi si anticomunist decat, poate, intr-o interpretare mult extinsa si fortata a tezei si antitezei marxiste. Dar, fiind vorba de Marx, cred ca esti expert, nu?

Autogolurile Uniunii Social-Liberale

***

Stiti ce face o maimuta atunci cand se plictiseste de traiul bun? Rupe o creanga din copac si se scarpina cu ea la fund pana face buba. Cam asa s-ar traduce cea ce face in aceste zile jumatatea din USL numita PSD. In loc sa puna umarul la consolidarea constructiei politice realizate impreuna cu PNL, pontacii nostrii se aseaza la masa cu PRM si se pun pe semnat protocoale de colaborare in toate judetele mioritice. Care este logica pentru care pesedeii doresc sa lege de gatul Uniunii aceasta piatra de moara, probabil ca nici Ponta nu ar putea explica. Avem o alianta care tinde spre 70% din simpatiile votantilor iar PSD - ul nu are nimic mai bun de facut decat sa resusciteze un personaj politic total insalubru, cu un rol deloc de neglijat in perpetuarea postdecembrista a fostelor structuri si mentalitati comuniste.

Corneliu Vadim Tudor este un personaj politic care s-a aflat mai tot timpul in relatii foarte reci cu principiile democratice. In cadrul partidului nu a tolerat niciodata vocile independente, dovada zecile de exluderi individuale din partid. Practica inca un discurs justitiar care se revendica mai degraba de la Adolf Hitler decat de la orice conducator politic democratic. Totusi, vorbim de omul care mai acum un deceniu, dorea executii pe stadioane, cu public, lautari si fanfara militara. Acestea sunt amanunte pe care multi dintre romani nu le vor uita niciodata. Printre ei ma numar si eu. Probabil ca aceasta este cea mai dura lovitura de imagine, in sens negativ, pe care o primeste Uniunea Social-Liberala, de la infiintarea ei. Imi este greu sa patrund ratiunea care a stat la baza actualei apropieri dintre PSD si PRM. Sigur, mai exista inca oameni care isi aduc aminte de atat de nocivul patrulater rosu, dar au trecut totusi vreo cincisprezece ani de la acea cumpana a istoriei noastre postdecembriste si credeam ca subiectul este consumat.

Stelian Tanase are perfecta dreptate atunci cand afirma ca acest parteneriat atat de ciudat, dintre PSD si PRM aduce grave prejudicii de imagine pentru USL. Nu poti sa le vorbesti romanilor despre democratie si regulile ei, avandu-l in dreapta ta pe Corneliu Vadim Tudor. Sper ca dl.Antonescu inca mai stie care sunt valorile politice acceptabile pentru electoratul PNL si sa denunte in mod public aceasta ciudata poveste de amor dintre jumatatea social-democrata a USL si partidul fostului simbrias al dictatorului Nicolae Ceausescu. In conditiile in care tendintele sinucigase ale PSD - ului nu pot fi infranate, PNL - ul ar fi total indreptatit sa faca un pas lateral si sa ii lase pe pontaci sa mearga linistiti spre prapastie, de brat cu Vadim.

Comportamentul social-democratilor din ultima vreme lasa impresia unei adunaturi fara nici un orizont politic, resemnata ab initio vizavi de orice s-ar intampla in tara aceasta. Insa lipsa de logica in abordarea aliantelor extra-USL poate lasa in offside PNL - ul. In aceste momente PSD - ul are nevoie de o conducere puternica, capabila de a deveni un partener serios, care sa isi asume si obigatiile care ii revin in urma formarii Uniunii Social-Liberale. In absenta acesteia,social-democratii tind sa devina ei insisi un balast pentru aceasta alianta.

In pat cu infractorul

***

Stire de presa: Un gălăţean condamnat la opt ani de închisoare, care era dat în urmărire de zece ani, a fost în tot acest timp sub nasul poliţiştilor, el moderând emisiuni la un post local de televiziune din Piatra Neamţ.

Buuun. Va mai aduceti aminte de Piatra Neamt? De feuda baronului Pinalti, zis si Gigi Stefan? Dar Soric, celebrul nume Soric, va mai spune ceva? Daca da, aflati ca sub umbrela protectiei oferite de catre organe, un nene cu zeci de infractiuni economice la activ, dat in urmarire generala, facea o emisiune TV la Piatra Neamt. Adica cine se uita la acea emisiune putea vedea o fata de ilustru infractor, producandu-se la o ora acceptabila de prime-time, in casele nemtenilor. A existat oare vreun purtator de pulan din ograda lui Pinalti si Soric, care sa il intrebe de sanatate pe acel domn? Nu.

Problema cea mare este ca acest gen de indivizi ajung formatori de opinie intr-o tara ale carei repere sunt extrem de volatile si se gasesc intr-o continua translatie. Insa problema cea mai mare o reprezinta pasivitatea Politiei, in cazul aceasta al Politiei Economice, in a lua masuri pentru identificarea, retinerea si prezentarea in fata judecatorului cu propunere de arestare a celor care comit infractiuni de natura economica. In Romania zilelor noastre au loc extrem de multe infractiuni de acest gen, fiind nevoie acuta de a da exemple clare in cea ce priveste modul in care se solutioneaza - in favoarea pagubitului - asemenea procese.

La noi infractiunea economica face parte din categoria light criminality, instantele de prim-apel acceptand tot timpul circumstante atenuante in favoarea celui care incalca legea. Acest lucru constituie o mare greseala. Statul, prin institutiile abilitate, ar trebui sa intervina direct pentru recuperarea daunelor survenite in urma unor asemenea infractiuni. Ori, de cele mai multe ori, in urma unui asemenea proces ramai doar cu buzele umflate si buzunarele goale. In Danemarca de exemplu, daca o companie privata nu isi achita facturile catre o alta companie, prima dintre ele se poate adresa Fiscului pentru ca acesta sa ii recupereze sumele restante. Si este normal asa, deoarece aceste institutii ale Statului exista doar prin impozitele platite de catre cei care contribuie la bugetul de stat.

Politia este foarte slab pregatita in cea ce priveste anchetarea cazurilor de infractiuni economice. Insa, daca discutam de cea ce s-a intamplat la Piatra Neamt, acolo acel infractor ducea o existenta linistita sub privirile politistilor. Cam asta este Romania.

Despre gravitatea limbajului in Romania lui Traian Basescu

***
Dupa anul 2004,in urma castigarii alegerilor prezidentiale de catre Traian Basescu, tara noastra a devenit taramul afirmatiilor bombastice, aiuristice, dar pretins axiomatice. Pentru ca in Romania poti sa spui despre oricine absolut orice, fara teama ca vei fi candva tras la raspundere. De ce se intampla acest lucru? Cel mai corect raspuns ar fi acela ca aceasta modalitate de atac la persoana este incurajata de la cel mai inalt nivel politic. Traian Basescu a promovat el insusi acest mod de raportare la adversarii politici. Cel mai recent exemplu care imi vine acum in minte este cel legat de colportarea de catre seful statului al zvonului privind pretinsa apartenenta a liderului Opozitiei, Crin Antonescu, la structurile fostei Securitati sub numele de cod "Porumbacu".

Nu a contat faptul ca nu exista nici cea mai mica dovada peremptorie in acest sens, seful statului s-a injosit, in disperare de cauza, acceptand sa promoveze ca adevar un simplu zvon lansat in campania electortala prezidentiala din 2009.

Limbajul politic in tara noastra este unul denaturat de campaniile murdare duse la comanda impotriva anumitor personalitati.  Totala lipsa de responsabilitate, afirmatiile fara nici cel mai mic temei, absenta unei Justitii capabile de a introduce in culpa pe cei care colporteaza afirmatii mincinoase, ambalate sub forma unor declaratii politice, ne arunca in urma cu cel putin douazeci de ani, atunci cand Coposu si Ratiu doreau sa vanda tara strainilor si imparteau droguri tinerilor adunati in Piata Universitatii. Si din acest punct de vedere, mandatele prezidentiale ale lui Traian Basescu reprezinta un grav regres, dupa cum se poate lesne vedea in aceste zile.

Iresponsabilitatea pare sa ii ghideze pe toti actorii sociali din Romania. Basescu, fara nici cea mai mica dovada, spune ca, in cazul traficului cu tigari, regina se gaseste in randurile sindicalistilor,prin aceasta afirmatie vizandu-l in mod direct pe liderul sindicatului Sed Lex, Vasile Marica. La randul lui acesta din urma afirma cu nonsalanta ca planul de acuzare publica a lui, in calitate de lider sindical, a fost gandit la Cotroceni si il acuza pe presedinte de implicare directa in instrumentarea cazului sau. Grav, grav, grav. Vin si intreb,oare pe ce se bazeaza acesti domni cand afirma,cu atata siguranta, lucruri atat de grave unul despre celalalt? Oare organele statului de drept, cele indrituite cu administrarea actului de justitie, nu ar trebui sa se autosesizeze?  Unde vom ajunge in acest ritm?

Datorita exacerbarii discursului justitiar nesustinut de probatoriu, a continuei promovari de nonvalori in politica noastra, cu siguranta ca injuraturile de mama  vor deveni curente in disputele sterile din acest domeniu. Multi isi vor ridica poalele in cap de dragul unui minut de efemera glorie. Si Romania? Unde va fi?

PD, peisajul de dupa febra basescoida

***
Aseara, presedintele Traian Basescu a iesit in fata presei si a spus natiei ca Boc ramane premier cel putin pana dupa alegerile interne din UDMR. Cu alte cuvinte toata tevatura aceasta din ultimele trei zile a fost una gratuita, o testare a pietii in vederea eventualei inlocuiri din fruntea guvernului a ilustrului Mic-Nimic. Totusi, mai putem desprinde o idee din aceasta evolutie a situatiei; Traian Basescu nu mai reprezinta mare lucru pentru conducerea pedista. Urmand exemplul lui Blaga, mai toti cei prezenti la sedinta de aseara, s-au delimitat aproape abrupt de pozitiile manifestate public de catre seful statului. Totul a pornit de la acea amenintare a Buldogului proferata la adresa lui Boc, indirect, prin intermediul presedintelui. "Dacă Boc calcă la partid, îl spulber!”, pare sa ii fi spus Blaga lui Basescu.

Un alt pedist cu state vechi in partid, Sorin Frunzaverde, i s-a adresat foarte personal lui Basescu, spunandu-i textual  “Traiane, ai ajuns unde ţi-am zis că o să ajungi! Partidul ăsta este condus de Gelu Vişan şi Alin Popoviciu, de a ajuns să ne înjure toată lumea!”. In fapt, Traian Basescu nu mai poate fi privit ca o locomotiva a actualului partid de guvernare, deoarece, de la inaltimea celor doar 10%  procente de incredere, nu numai ca nu mai poate aduce nimic partidului dar chiar trage in jos PD - ul. Partidul este cotat inca la vreo 15-18% din intentiile de vot, electorat care, conservat, poate fi cheia unei reveniri a PD - ului in prim-planul scenei politice peste 4-5 ani. De aceea liderii pedisti din teritoriu au ajuns sa vada in seful statului un balast de care trebuie sa scape cat mai curand pentru asi maximiza sansele la viitoarele alegeri.

Un singur mare adevar a rostit Basescu ieri, in fata celor prezenti: "....vine 2012" Absolut corect, iar liderii din teritoriu cunosc cel mai bine acest lucru. Basescu a fost infrant ieri, de catre propriul partid. Sa ne aducem aminte ca el a sosit la intalnire cu numele premierului in buzunar. Pana la urma a plecat cu el, tot in buzunar. Oare care o fi fost numele dezamagitului, a celui care si-a dat totusi acordul de al inlocui pe Emil Boc? Cum o arata la fata marele tehnocrat, fost viitor prim-ministru?  Pentru ca, incepand din acest moment, Basescu chiar nu mai are nici o alternativa la Emil Boc. 2012 este foarte aproape. Vin alegerile, iar un delegat afirma foarte clar "Nu se ştie, dacă vine un premier independent, ce pretenţii o să aibă. Dacă o să taie fondurile pentru judeţe, dacă o să ne schimbe oamenii?". Teama de a nu mai avea o marioneta la Palatul Victoria i-a facut pe multi sa se intrebe daca chiar are nevoie PD - ul de schimbarea lui Boc.

Basescu a pierdut nucleul dur al PD-ului datorita obstinatiei lui de a promova persoane sterse, total necarismatice, doar pe criteriul apartenentei la gasca adulatorilor lui personali. Asa au aparut in partid persoane precum Cristian Preda, Monica Macovei,  Traian Ungureanu, Sever Voinescu si lista este destul de lunga. Un amanunt: Fundatia Partidului Democrat, Institutul de Studii Populare, in acest razboi de uzura dintre Traian Basescu si grosul partidului, tinde sa apere pozitia...Albei ca Zapada! Sunt si eu curios ce ramane pana in 2012 din actualul PD-L.

De ce nu cred in Dinu Patriciu

***
Nu am crezut niciodata in steaua de politician major a lui Dinu Patriciu. Nici macar atunci cand se spunea ca el taie si spanzura in cadrul PNL. Nu mi-a fost foarte usor sa observ nici asa zisul sau geniu financiar. In perioada prelungitei noastre tranzitii foarte multi rechini din politica si-au incercat norocul si in bussines. Dinu Patriciu a fost unul dintre ei. El si-a cladit intreaga avere exclusiv prin apelul facut la un anumit background politic, profitand de cardasiile transpartinice, mizand pe acoperirea tuturor gurilor de politicieni care cereau infometati de mancare. De la CDR - ul lui Constantinescu, PD - ul lui Petre Roman, PNL -ul lui Tariceanu, pana la PSD - ul lui Nastase si Iliescu, toti au mancat o paine alba de pe urma protectiei politice acordata afacerilor lui Dinu Patriciu.

De neuitat a ramas frumoasa poveste de dragoste dintre fostul magnat al petrolului si PSD - ul lui Nastase. Cate sponsorizari s-au dus catre pesedei doar dublele registre de contabilitate pot stii. Nu cred in omul de afaceri Dinu Patriciu deoarece el este cel mult un afacerist. Da, poate un afacerist de succes dar doar un afacerist. A folosit politica doar ca pe o rampa de lansare in afaceri. Din postura de afacerist el a incercat (si in unele perioade chiar a reusit) sa influenteze politica unui partid politic de traditie. Mai mult, din postura de guru al economiei de piata din Romania, el a incercat sa determine trenduri, tendinte, pentru a acapara mai usor anumite segmente de piata. Se vorbeste chiar de manipularea bursei, insa eu nu il cred capabil din mai multe motive pe care, daca cineva este interesat, o sa le expun altadata.

Sa ne aducem aminte ca marele bussinesman vedea acum cateva luni euro la 5.2 lei, vedea in afacerea Mic.ro viitorul retailului de cartier. Si? Vorbind doar de Mic.ro, preturile in acest lant de tonete sunt cu 35-50% mai mari decat in dughenele de colt de strada. Grupul sau de presa exista doar in virtutea cartilor si a altor stimulente oferite in momentul in care cititorul achizitioneaza un ziar. Calitatea actului jurnalistic prestat la Adevarul lasa mult de dorit, cu exceptia editiilor locale, unde se vad si ziaristi cu pana buna.

Spre marea bucurie a cucuvelelor portocalii, se pare ca dl. Patriciu isi doreste cu ardoare un partid doar al lui, de dreapta, facut dupa chipul si asemanarea lui Mic.ro: inexistent, dar scump al dracu'! Sloganul cred ca deja l-a inregistrat la OSIM: "Rusine, Dinu Patriciu!".