Tutea. Patru gânduri

***

***
Imi place Tutea. Imi place atat ca si filosof cat si ca om. Chiar si fizic. Seamana foarte mult cu tatal meu. Pana si inflexiunile vocale sunt comune intre cei doi. Facand ordine, impreuna cu sotia, in casa de la sat, unde imi petreceam vacantele, am dat de cateva lucrari de-ale lui Tutea, carti pe care le dovoram de-a dreptul in anii de liceu. Liceu de mate-fizica. Tutea reprezenta o mult-dorita evadare din lumea cifrelor. Am gasit cateva citate care sunt inca foarte actuale. Va rog sa ma scuzati daca devin sentimental si doresc sa impartasesc cu voi din comoara intelepciunii acestui titan al secolului XX.

"Toate formele de stânga violează cotidian ordinea naturală a lui Dumnezeu."

"Eu sunt economist liberal. În spatele liberalismului stă tirania Evului Mediu, iar în faţă – haosul roşu".

"Cred că ar fi totuşi optimă o conducere conservatoare realizată, însă, într-un climat democratic. Adică un partid conservator, tradiţionalist, naţionalist, într-un climat liberal. Adică să nu facă din conservatorism instrument de tiranie, că eu nu pot să accept în numele nici unei idei, chiar dacă este un ideal, mă rog, roz sau suprem, să asupresc nici o celulă dintr-un om".

"Comunismul e cea mai mare aflare-în-treabă din istoria omenirii"

In nimicnicia mea, subscriu fara nici un comentariu.

De ce repudiem ideea de think tank?

***

Va marturisesc ca acesta este un subiect care ma doare. In orice tara civilizata, societatea civila "pompeaza" solutii adevarate, realiste, catre mediul politic, daca luam in consideratie caracterizarea indeobste acceptata conform careia un think tank poate fi definit ca o organizatie independenta angajata în cercetare multi-disciplinara cu scopul de a influenta politicile publice. Cercetarile lor ofera, de obicei, solutii practice la multe din problemele publice sau cauta argumente, dovezi pentru sprijinul unor pozitii. Faptul ca cercetarile lor au o finalitate practica si practicarea partizanatului imediat deosebesc fundamental aceste organizatii de centrele de cercetare din cadrul universitatilor.

Marea majoritate a partidelor politice existente in Romania si-au consumat resursele ideologice (desigur, in masura in care acestea au existat) in cei douazeci de ani de pluripartidism postdecembrist. Lipsa cronica de idei in cea ce priveste politicile publice au determinat partidele sa apeleze la societatea civila, dar intr-um mod radical diferit fata de practica occidentala. Daca in democratiile dezvoltate politicul adopta dinspre societatea civila ideile, principiile sau mijloacele, la noi formatiunile politice au adus doar oameni dinspre aceasta componenta. E adevarat, veleitari, oameni care au vazut in activismul socio-profesional doar o trambulina catre intrarea in politica. Cel mai grav lucru este acela ca, dupa ce ii folosesc pe acestia ca si vectori de imagine, de obicei, partidele romanesti renunta foarte usor la ei. Cel mai rapid exemplu care imi vine in minte este cel al lui Adrian Cioroianu.

Realitatea este ca nici una dintre parti, nici think-tankurile si nici politicienii nu isi cunosc foarte bine rolul intr-o democratie. La noi s-a inteles, gresit!, ca think-tankurile trebuie sa existe doar in stricta dependenta de partidele politice. Nimic mai fals. Un think-tank poate fi ideologizat dar asta nu inseamna ca el trebuie sa se regaseasca la remorca unui partid. Primul exemplu la care ma gandesc este cel al Institutului Ludwig von Mises Romania, think-tank care promoveaza exclusiv solutii de guvernare liberale, fara ca el sa faca parte integranta din PNL. Acest lucru ii confera o autonomie sporita, de dorit, deoarece in momentul in care se articuleaza principii de guvernare, de exemplu, el trebuie sa tina seama si de minusurile partidului care il reprezinta ideologic pe scena politica. Conditia aceasta ar fi destul de dificil de indeplinit in conditiile in care acel institut ar fi parte integranta a unui partid politic.

Ma apuca rasul cand vad ce s-a realizat in cadrul PD - ului. Acesta beneficiaza, teoretic, de doua think-tankuri de partid, Institutul de Studii Populare al celebrilor Valeriu Stoica, Vladimir Tismaneanu et cie., si Fundatia Crestin-Democrata a nu mai putin celebrului Teodor Baconschi. De ce spun ca aceste doua organisme sunt de tot rasul? Pentru ca ele nu exista decat pentru al proslavi pe Traian Basescu. Iesirile publice a persoanelor din boardurile lor nu au avut niciodata vreo incarcatura profesionala, ideologica ci doar de aparare a imaginii lui Traian Basescu sau de denigrare a adversarilor lui politici. Ori rolul unui think-tank nu este acesta. Ma intreb unde este componenta de politici publice a acestor organisme? Cred ca mult mai mult ar fi putut face pentru PD un think-tank independent politic in genul Societatii Academice Romane a d-nei Alina Mungiu, insa, desi probabil ca cea din urma impartaseste multe dintre punctele de vedere exprimate public de catre Traian Basescu, este destul de greu sa coabitezi cu un partid care nu exista decat prin liderul lui informal.

Personal ma mir ca PNL a renuntat la ideea unui think-tank propriu, de partid. Fundatia Horia Rusu suplineste cu brio aceasta absenta, insa cred ca ar avea nevoie de o rebranduire. Ce ziceti de Institutul de Studii Liberale Horia Rusu? Ar fi o denumire absolut naturala.

Alt dezamagit!

***
Apud  "Adevarul":

"Eu am fost de acord cu Băsescu  când a condamnat în 2006 comunismul. M-am recunoscut în gestul lui. Atunci Băsescu a devenit preşedintele meu, nu eu am devenit intelectualul lui. Însă când acelaşi om care condamnă comunismul vine şi spune la o emisiune că dacă Ceauşescu ar fi condus România doar 10 ani ar fi fost un preşedinte mare, atunci  mă îndepărtez de el, pentru că asta înseamnă că nu ştie ce a condamnat. Nu poţi să condamni oficial un regim criminal, apoi să vii să spui că 10 ani din acel regim ar fi fost bine. Asta nu merge. Asta e incoerenţă de fond."

Mare e gradina ta Doamne, si plina de intelectuali vexati.

In spirit de solidaritate

***

In aceasta dimineata ofiţeri de la Crima Organizată, mascaţi de la trupele speciale ale IPJ Timiş şi procurori DIICOT  au navalit in casa unui liceean de clasa a XII-a deoarece acesta si-a facut publice "sentimentele" fata de primii agarici ai tarii, Traian Basescu si Emil Boc. In timp ce clanurile mafiote pun stapanire pe tara, in timp ce evaziunea ia proportii astronomice, ale noastre institutii ale statului se razboiesc cu un copil de liceu. De ce? Pentru ca acesta a scris, pe un site guvernamental cunoscutele urari „Muie Băsescu" şi „Muie Boc".

In spirit de solidaritate cu acest tinar , le arat si eu degetul cel mai lung acestor caricaturi de lideri politici.

PS:(aviz DIICOT, Crima Organizata si celelalte institutii ale statului degeaba):  Nu ma treziti inainte de ora 8 a diminetii ca fac urat si dau cu voi de toti peretii. Pe bune!

Soric de Porc si un puternic iz de Garcea

***

Drama consumata  duminica la Piatra Neamt, soldata cu moartea unui om si ranirea altuia, ne readuce in atentie (oare a cata oara?) interdependentele, legaturile invizibile pentru profani, care exista intre lumea interlopa si autoritatile statului. Pentru ca gloantele trase de numitul Falau, cele care i-au curmat viata interlopului Mararu, ne-au devoalat legaturile primejdioase care existau intre seful politiei locale, comisarul Soric, si liderul unui clan de interlopi. Aceste legaturi sunt primejdioase in primul rand pentru cetateanul obisnuit, cel care sustine din impozitele platite catre stat un aparat politienesc care ne-a aratat de prea multe ori in ultima vreme ca sufera de o impotenta endemica.

Cetateanul nu mai este aparat in fata agresiunii lumii interlope, deoarece chiar unii sefi ai Politiei au dat mana cu infractorii. Nu cu multa vreme in urma presa a mai relatat un caz asemenator cu cel al lui Soric, in rolul principal aflandu-se atunci seful Politiei Municipale din Slobozia, Iosif Chirica. Atunci imaginile surprinse au fost mult mai compromitatoare pentru Politia Romana in ansamblu, deoarece ele il aratau pe acest domn comisar mort de beat in casa unui infractor de drept comun. Multi dintre noi au fost, poate, surprinsi de declaratia de azi a lui Soric. "Mararu, de ce este atât de interlop? Că dădea bani şi lua camătă? Sunt procurori care dau bani..." Stupefiante aceste vorbe, mai ales ca ele vin din gura unui sef de inspectorat judetean de Politie. In optica acestui Garcea camata nu mai este o infractiune, chiar daca ea este condamnata prin lege. Ori Politia trebuie sa vegheze tocmai la respectarea acesteia.

Totusi, in sprijinul lui Soric, trebuie sa va spun ca aceasta declaratie poate fi privita ca fiind una daca nu normala, atunci macar realista. Pentru ca in Romania, dragii mei, granita dintre legal si ilegal este ilizibila pana si pentru cei care - se presupune - au o minima pregatire in cea ce priveste cunoasterea legilor tarii. Situatia de la Piatra Neamt era una absolut normala pentru mintea lui Soric si ar fi ramas una tolerata de catre sefii lui de la Bucuresti daca, duminica, nu se intampla nenorocirea din cafeneaua din centrul orasului. Din pacate pentru el, Soric nu a reusit sa se distanteze suficient de prietenia care il lega se seful clanului Mararu, iesind in fata presei cu aceasta declaratie absolut aiuritoare si cu o atitudine demna de filmele indiene.

Lacrimi, lacrimi...Imi pare rau dar nu lacrimi vreau sa vad eu din partea unui politist. Eu as dori sa vad actiune, actiune impotriva clanurilor mafiote care au impanzit tara aceasta. Dar de la oameni precum Soric - sef de inspectorat care locuieste gard in gard cu seful mafiei locale, imprumutand si bani de la acesta - nu am cum sa ma astept la asa ceva. Pentru a nu trimite in metastaza cancerul care o mananca, tara aceasta are nevoie de o operatiune judiciara facuta dupa modelul italian "Mani Pulite". Dar pentru aceasta este nevoie de vointa si de oameni care sa aibe constiinta faptului ca imbraca haina statului cu un anumit scop. Pana atunci vom mai avea parte de Sorici. Multi...

Asasin economic

***

Sîntem un grup de elită alcătuit din femei şi bărbaţi care utilizează organizaţiile financiare internaţionale pentru a crea condiţiile în măsură să determine aservirea celorlalte naţiuni corporatocraţiei aflate în fruntea celor mai mari corporaţii, guverne şi bănci. Asemenea echivalenţilor noştri din Mafie, şi noi, asasinii economici, facem tot felul de favoruri. Acestea iau forma împrumuturilor pentru dezvoltarea infrastructurilor - centrale electrice, autostrăzi, porturi, aeroporturi sau parcuri industriale.

O condiţie a acordării acestor împrumuturi este ca numai companiile de construcţii şi inginerie tehnologică din ţara noastră să se ocupe de respectivele proiecte. In esenţă, cea mai mare parte din bani nu părăseşte niciodată Statele Unite, fiind pur şi simplu transferaţi din conturile de la Washington către firmele prestatoare din New York, Houston sau San Francisco. În ciuda faptului că banii sînt returnaţi aproape imediat corporaţiilor membre ale corporatocraţiei (creditorul), ţara care le primeşte este obligată să returneze întreaga sumă, plus dobînda. Dacă un AE (asasin economic)  dobîndeşte un succes deplin, atunci împrumuturile sînt atît de mari încît, după cîţiva ani, debitorul ajunge în imposibilitatea de a le mai plăti.

În astfel de cazuri, întocmai cum procedează Mafia, ne revendicăm partea care ni se datorează, ceea ce înseamnă, de cele mai multe ori, una sau mai multe din următoarele pretenţii: control asupra voturilor din ONU, instalarea de baze militare sau accesul la resurse preţioase, cum ar fi petrolul sau controlul asupra Canalului Panama. Desigur, debitorul continuă să ne datoreze bani — şi, uite aşa, o altă ţară se mai adaugă la imperiul nostru global.Datoria mea era de a încuraja liderii mondiali să devină o parte din vasta reţea care promovează interesele comerciale ale SUA.

Într-un final, liderii respectivi sînt prinşi în capcana unei reţele de datorii care ne asigură loialitatea lor. Le putem impune orice dorim – pentru a ne satisface nevoile politice, economice sau militare. În schimb, ei îşi sprijină poziţiile politice pe oferta pe care o fac popoarelor lor: parcuri industriale, centrale energetice şi aeroporturi. Deţinătorii companiilor de inginerie tehnologică\construcţii din Statele Unite au devenit fabulos de bogaţi.  

Meseria mea avea doua obiective principale. Primul era sa justific imprumuturi internationale uriase care erau directionate inapoi catre Main (firma paravan) sau alte companii din SUA (cum ar fi Bechtel, Halliburton, Stone&Webster si Brown&Root) prin proiecte gigantice de inginerie tehnologica si constructii. In al doilea rand, trebuia sa lucrez pentru a falimenta tarile care obtineau imprumuturile (bineinteles, dupa ce ar fi achitat sumele pentru Main si alti contractori din SUA), astfel incat sa fie obligate pentru totdeauna la creditorii lor si sa devina tinte usoare, in cazul in care era nevoie de anumite favoruri, printre care baze militare, voturi in ONU sau accesul la titei sau alte resurse naturale.

Nu, cea ce ati citit mai sus nu reprezinta descrierea activitatilor curente ale lui Jeffrey Franks, desi tiparul este asemanator. Romania a incaput deja pe mana acestei corporatocratii care, prin intermediul viceregilor locali, precum Franks, incepe sa isi impuna directivele in toate domeniile vietii sociale, politice si mai ales economice. Textul de mai sus este reprodus din cartea lui John Perkins intitulata ”Confesiunile unui asasin economic". Presedintele Basescu si guvernul Boc in totalitatea lui ar trebui judecat pentru compromiterea grava a sanselor de dezvoltare a Romaniei pentru urmatorii cincizeci de ani. Pentru ca pe unde a trecut corporatocratia, pe acolo, in urma ei, a trecut si foametea.

Demn de mentionat ar fi urmatorul aspect extrem de interesant; primii doi oameni ca si pozitie in statul roman, Traian Basescu si Mircea Geoana, sunt fosti negociatori ai Romaniei cu FMI. Si ar mai fi ceva. Singurul om politic responsabil care si-a pus intrebarea ce urmeaza dupa accesarea transelor de imprumut de la FMI, Banca Mondiala si UE a fost Crin Antonescu. PNL - ul ca si formatiune politica, a fost refractar unui nou acord cu FMI. Insa oile din Romania au ales singure abatorul. Printre altele, pe noi ne va costa proiectul Rosia Montana pentru care, cred ca deja s-a batut palma cu cel care doreste sa extraga aurul din zona prin metoda cianurilor. PD -ul, Traian Basescu si dobitocii din presa aservita lor fac deja lobby in favoarea acestei inteprinderi economice.

...Intinderi uriase din padurea tropicala au fost distruse, papagalii macao si jaguarii aproape ca au disparut, trei culturi indigene din Ecuador au fost impinse in pragul extinctiei, iar rauri pure au fost transformate in haznale curgatoare.

Cam asta vom trai, oameni buni!

Sa inaugurati bine!

***

Romania este tara proiectelor incepute dar niciodata finalizate. De cincisprezece ani astept sa vad si eu o lucrare ampla de infrastructura, dusa de la A la Z. Dar se pare ca in aceasta viata nu o sa am sansa sa traiesc acest moment. Toate partidele politice care s-au perindat la putere in istoria noastra postdecembrista, au demarat proiecte insa nu am avut nici un ministru suficient de inteligent care sa continue lucrari incepute de predecesori. Romania are prea multe genii, prea multe individualitati care vin in fruntea ministerelor cu propriile lor idei de reforma, strategii alambicate, greu de urmat pana la capat. Din pacate aceasta tara duce o lipsa acuta de buni administratori, cei care sa se ingrijeasca de ducerea la bun sfarsit a unui proiect deja demarat.

Am avut Autostrada Soarelui, cu Adrian Nastase care a inaugurat-o de vreo doua-trei ori in 2003-2004. Acum avem Autostrada Transilvania, pe care caricatura asta de prim-ministru care raspunde la infamul nume Emil Boc, o tot inaugureaza de vreo doi ani, pe portiuni foarte mici. Azi retardatul nostru premier are programata o noua inaugurare. Nu mult, doar asa, vreo 10 kilometri, numai buni pentru ca agariciul sa pozeze in fata presei ca mare constructor. Personal nu inteleg cum un premier poate sa devina atat de penibil incat sa participe la darea in folosinta a catorva kilometri de autostrada. Stiti cati kilometri are asa-zisa autostrada Transilvania, in faza de proiect? 415km. Iar cretinul asta merge sa inaugureze 10 kilometrii.

Ma intreb totusi dl. Boc chiar nu are nici un consilier in preajma care sa ii sesizeze penibilul situatiei la care se expune? Imi este greu sa inteleg totusi cum un om (in general, nu neaparat politician) poate sa se complaca atat de tare in penibil. Ce ne facem d-le prim-ministru cu promisiunea ca in 2012 se va circula pe intreaga portiune a acestui proiect? Deocamdata aveti bifati cei 42 de kilometrii de anul trecut si cei 10  pe care ii veti inaugura azi. Oare in doi ani  veti reusi sa dati gata 363 de km de autostrada, in conditiile in care finatarea proiectelor de infrastructura s-a redus drastic? 

De cincisprezece ani inauguram doar iluzii. Cand se va face si in Romania o treaba adevarata, cu inceput si sfarsit?