In antiteza? Cu Paunescu si Mihaies despre curlingism

***

Marele Poet Adrian Paunescu a trecut in nefiinta dupa o grea suferinta. Tara aceasta a pierdut un mare versificator, poate cel mai mare de la  Eminescu incoace. Si imi asum ad litteram ce am scris aici. Nu am talent la necrologuri si nici nu imi doresc sa stapanesc vreodata arta de a vorbi de bine mortii inainte de inmormantare. Sunt atatia in tara aceasta care stapanesc la perfectiune arta disimularii si dedublarii in asemenea momente. Eu vreau sa imping discutia putin inainte. In toate luarile de pozitie, in toate scrierile stipendiatilor Soros din Romania, Adrian Paunescu a fost portretizat ca fiind raul suprem din cultura romaneasca antedecembrista. Marea acuza care i s-a adus a fost cea legata de asa-zisele ode adresate mai marilor regimului comunist din Romania si cu precadere lui Nicolae Ceausescu. Tisminetki ne spune despre Paunescu ca "a fost unul dintre arhitectii utopiei ceausiste, a fost el insusi o institutie in acea dictatura."  Mai acum ceva vreme alt sorosist cu misiune pe aceste meleaguri, Mircea Mihaies, il portretizeaza cu urmatoarele apelative pe Marele Poet: "marele lingau ceausist”, „monstru al nesimtirii”, „monument al îmbuibarii”, „strigoi care vrea sa ne readuca la cheremul securistilor si activistilor bolsevici” „îsi desfasoara osînzele cu dezinvoltura si nerusinare”.

Bai baieti, haideti sa va spuna mandea ceva asa, de la obraz la obraz; cu siguranta ca Adrian Paunescu nu a fost un monument de moralitate, ba mai mult, supralicitez in favoarea voastra, ideile lui politice nu au fost niciodata convergente cu ale mele. Dar de aici pana la balacareala aceasta cu iz de satra e cale lunga. Si mai este un aspect demn de semnalat; daca Adrian Paunescu si-a proiectat adulatia asupra unui singur conducator (in masura in care asa-zisele ode chiar asta inseamna), voi, Mircea Mihaies, Vladimir Tismaneanu, HR Patapievici si cati mai sunteti, v-ati scos constiintele la taraba, Jigodiilor! Ati fost si cu Constantinescu, si cu Basescu ba mai mult, chiar si cu Iliescu. Nu-i asa, tovarase Tisminetki? . Cine nu isi aduce aminte de lucrarea de referinta a acestuia intitulata: “Marele Soc – Din finalul unui secol scurt. Ion Iliescu in dialog cu Vladimir Tismaneanu”. Ia uitati aici cum creeaza Volodea al nostru analogii cu ion Iliescu, atunci cand acesta din urma mai insemna ceva in politica romaneasca: “Indraznesc sa spun ca noi avem si anumiti prieteni comuni, si anumite lucruri biografice in comun. Parintii dumneavoastra au facut parte din miscarea comunista clandestina, parintii mei au facut parte din miscarea comunista clandestina”. Nu vi se pare ca aici avem de-aface cu o limba aspra in fundul lui Ilici? Mie da!

Pana si un inchinator de ode poate sa aibe o scara de valori apropiata de cea normala. Problema apare in cazul adulatorilor care isi schimba la fiecare cinci sau zece ani zeul la care se inchina. Ori cei care fac de ras aceasta tara prin odele inchinate Actualului in paginile EvZ sau RL, merita intregul nostru dispret. Niste oameni de nimic, fara discernamant, raspunzand doar la stimulul reprezentat de ban. Paradoxal, cel mai frumos necrolog adresat marelui disparut ii apartine unui emigrant politic din Romania lui Ceausescu. Dorin Tudoran, caci la el fac referire, scrie absolut incredibil despre o prietenie destramata din cauza unui regim dictatorial. O mostra:

"…prefer să-mi amintesc cum venea cu un poem ori altul al Constanţei,(prima sotie a lui Adrian Paunescu n.n.)  mi-l citea şi apoi făcea o moacă de marţian. ”Adică?”, întrebam. “Bă, tu tot nu înţelegi? Dacă e o poetă mai mare ca mine?” ”Păi, cam este…” ”Du-te dracu’… Ai înnebunit.” Fireşte."

Sa ne amintim de Poet. Restul e doar balastul personalitatii omului.

Supararea Bufonului de ziua Marinarului

***

Unul dintre oficioasele PD ne spune ca miercuri seara, dupa aflarea rezultatului sedintei Curtii Constitutionale in legatura cu Legea Educatiei, Emil Boc, acest agarici al politicii de pe Dambovita, a luat decizia renuntarii la postul de premier. O decizie inteleapta, zicem noi, poate singura de acest fel pe care a luat-o vreoadata acest bufon. Insa, mai intotdeauna in mintea Prostului, intelepciunea isi face loc doar pentru scurta vreme. Acest lucru a fost confirmat si de razgandirea de ultim moment, determinata, chipurile, de actiunea conjugata a liderilor UDMR (ah, curvele astea!) si PD. Cert este ca azi, joi, 04.11.2010 premier ne este tot acest Bou (expresia nu este a mea, este doar un citat din Mircea Dinescu).

Acum, stimatii mei, ceva se intampla in relatia dintre presedintele-jucator si piticul-bufon. De ce spun asta? Pai asumarea raspunderii pe aceasta lege, pe care abia o asteptau sogorii nostrii din UDMR, a fost declarata in cotradictie cu Constitutia prin votul decisiv al judecatorului numit acolo de insusi marele Zeus. Ori, e la mintea cocosului ca judecatorasul asta nu a gandit cu propria lui minte ci a votat in concordanta cu consemnul primit de la Cotroceni. Concluzia pe care orice idiot poate sa o traga (deci si dl. Boc, care nu este un idiot)este aceea ca in Olimpul sau tatal zeilor a inceput sa ii numere zilele de mandat premierului nostru mult-iubit.

Bufonel cel Mic, asumandu-si nemultumirea prezidentiala, a decis sa demisioneze, fiind intors din drum in primul rand de catre statornicii prieteni ai Puterii (ai oricarei Puteri), udemeristii. Pentru ca interesul imediat al acestor domni este acela ca aceasta lege sa treaca netrunchiata de catre multele amendamente legislative depuse in Parlament. Sesizand pericolul aparitiei unei falii intre el si bufonul lui preferat, Traian Basescu s-a grabit sa stinga incendiul pe care tot el l-a provocat, prezentandu-se ca fiind salvatorul Coalitiei de guvernare. Tripleta de aur a politicii romanesti, Boc-Basescu-Marko Bela s-a reunit la sediul Guvernului, in cadrul intalnirii Bufonel insistand ca dezbaterile parlamentare pe marginea acestei legi sa nu mai fie tergiversate. De ce? Pentru ca prevederile acesteia sa se regaseasca, sub aspect financiar, si in proiectul bugetului  de stat pe 2011. Cu alte cuvinte, bai dascalilor, adio salarii mai mari in exercitiul bugetar care urmeaza, capisci?

PS: azi, 04.11.2010 este si ziua de nastere a presedintelui Traian Basescu. La multi ani, d-le Presedinte, la cat mai multe mandate, tara aceasta va merita intrutotul.

Protectoratul FMI asupra Romaniei. Poul Thomson, Jeffrey Franks si niste conducatori idioti

***
"Cred că disciplina fiscală este o idee foarte proastă în acest moment. Vreu să subliniez cu tărie că stimularea economiei este lucrul de care avem nevoie. Disciplina fiscală este necesară, însă numai dacă vorbim pe termen lung. Acum, în primul rând, trebuie să ieşim din această cădere economică. Dacă optezi pentru austeritate, tai şi, dacă tai, şi încasările de taxe scad. Chiar şi din punctul de vedere al datoriei publice - câştigi pe de-o parte tăind cheltuieli, dar pierzi la încasări şi în ceea ce priveşte şomajul."

Kenneth J. Arrow, laureat al Premiului Nobel pentru Economie

Buuun! Avem expusa in presa romaneasca de azi aceasta filosofie simpla, de bun simt, logica si cu aplicabilitate rapida in tara noastra. Dl.Arrow aduce in fata romanilor un truism economic; cu cat taxele si impozitele sunt mai mari, cu atat mai reduse sunt incasarile la bugetul de stat. Actuala conducere a Romaniei prefera sa se invarta in jurul parului cu funia legata de gat. De ce? Din prostie? Se sustine pana la un moment-dat. Sfaturi proaste? Posibil. Sa ne aducem aminte faptul ca Grecia a apelat la serviciile unui laureat Nobel pentru a-si pune ordine in economia nationala. Si se pare ca le-a iesit. Aportul la bugetul statului grec a crescut constant in ultimele noua luni, dupa ce s-a trecut la eficientizarea sistemului de colectare a taxelor si impozitelor, concomitent cu temperarea cresterii fiscalitatii.

Romania a beneficiat de-alungul perioadei postdecembriste, de doua genii economice, ambii sosind in tara noastra pe caii albi ai Fondului Monetar International; Poul Thomson si, mai nou, Jeffrey Franks. Ambii au beneficiat de prezenta la Palatul Victoria a unor premieri de paie, Victor Ciorbea si Emil Boc. Ambii au sosit in tara pe fondul degenerarii climatului socio-politic, in urma gafelor comise de doi presedinti de tara foarte "relaxati": Emil Constantinescu si Traian Basescu. Rezultatul va fi absolut acelasi. Poul Thomson a adus foametea in fosta Iugoslavie si Romania, locurile pe unde a fost plimbat ca si reprezentant, de catre FMI. Jeffrey Franks - noul Poul Thomson - se comporta in tara noastra precum in vicerege care, in timpul liber, apara exclusiv interesele bancilor straine, afectate de ordonanta guvernamentala nr.50, cea care incearca sa puna ordine in relatia contractuala banca-client.

Climatul permisiv creat de catre actuala conducere politica a Romaniei pentru insurubarea FMI - ului in economia si politica romaneasca, a deschis porti de intrare si pentru alte interese. Ambasadorul Gittenstein pune frontal problema datoriilor romanilor catre institutiile financiare americane; Angela Merkel cere plati urgente in contul agentilor economici germani din Romania. Ce se intampla cu independenta acestei tari? Am ajuns doar o colonie a unor state cu repartitie mai buna pe harta lumii? Traian Basescu si PD - ul a inchinat practic Romania unor interese straine. In momentul in care nu mai detii controlul propriei economii, in momentul in care deciziile politice sunt direct afectate de catre marjele de deficit impuse tie de catre o institutie internationala, nu te mai poti numi decat colonie. Sau protectorat. Protectorat FMI.

Nesimtirea pedista - de la Zeus citire

***
Marturisesc spasit ca resursele de nesimtire pura care exista in sanul principalului partid de guvernamant au ajuns sa ma infioare. Privesc la o emisiune-document despre noua forma pe care o indreapta nesimtirea pedista in aceasta tara; la Realitatea TV o emisiune pe teme economice, axata in primul rand pe negocierile cu FMI ce s-au desfasurat in aceasta dupa-amiaza si seara la Palatul Coreoceni. Printre invitati si un domn, reprezentant PD, pe numele dansului Danut Liga. Daca intr-adevar, la Realitatea mogulului Vantu exista emisiuni cu tema data, in sensul in care subiectul il constituie atacurile la adresa PD, de data aceasta intrebarile realizatorilor erau unele pertinente, de bun simt, axate exclusiv pe mersul acestor negocieri.

Au existat opt sau noua intrebari ale realizatorilor la care singurul raspuns ingaimat de catre acest ales al poporului in Parlamentul Romaniei a fost: "cred ca sunteti pusi de PSD sa imi puneti aceasta intrebare." Nu am putut nota nici un raspuns adecvat, argumentat, cu subiect si predicat, din partea acestui ipochimen. In fapt, intreaga strategie de comunicare audio-vizuala a PD in acest moment, se bazeaza exclusiv pe galeata de laturi pe care invitatul din partea acestui partid este obligat sa o poarte la el. Tactica aceasta este una paguboasa pentru acest partid. Ea nu face altceva decat sa indice romanilor absenta totala a argumentelor care sa sustina actiunile alambicate, haotice ale unui guvern handicapat si ale unui presedinte complexat de importanta functiei ocupate.

Aceasta atitudine a reprezentantului PD l-a iritat pana si pe atat de calmul editorialist de la revista Capital, Razvan Orasanu, care a simtit nevoia de al pune la punct pe pedistul impertinent. Cu aceasta atitudine din partea puterii marturisesc ca eu m-am obisnuit. Din ciclul marilor ganditori Hoara, Sulfina, Boureanu, etc, vine si acest Danut Liga. Aproape ca am ajuns sa il regret pe Mircea Toader. Macar asta pare intotdeauna rusinat de minciunile si aberatiile pe care trebuie sa le de-a pe goarna in emisiunile TV. Avea el asa o tristete interna, atunci cand trebuia sa dezminta evidenta.

PD - ul este creatia politica a lui Traian Basescu. Nu trebuie deci sa ne mire aceasta continua nesimtire si impertinenta cu care ne-a obisnuit acest partid. Nu stiu cine este autorul acestei strategii de comunicare, insa ea este dezastruoasa pentru pedisti. Este dezastruoasa deoarece ea indica, in primul rand, gaunosenia mesajului politic al acestei formatiuni politice. Nu ajunge sa iti tragi Institut de Studii Populare, mai ai nevoie si de oameni inteligenti, de bun-simt, care sa traduca, sa disemineze mesajul politic in randul maselor.

Crin Antonescu si teoria multimilor insufletite

***

Opozitia politica din Romania simte in acest moment necesitatea unui lider puternic, capabil de a genera consens in randurile ei atat de eterogene. Romania sanatoasa, cea care si-a mentinut si afirmat rezervele fata de constructia statala haotica a lui Traian Basescu, are nevoie de un simbol al normalitatii politice. Cei care ies in strada pentru a-si striga durerile au nevoie de un portdrapel politic. Micul El Che de Targu Jiu, Victor Ponta, si-a consumat intreaga lui energie politica intr-un mare fas, motiunea de cenzura prezentata si votata miercuri. Penibilul situatiei l-am inregistrat atunci cand coloanele de pesedisti (scuze, sindicalisti) erau conduse pe bulevardele bucurestene de catre Vanghelie si Ginerica. Fatal pentru PSD.

In acest moment politic Crin Antonescu ar trebui sa marseze si pe latura populara a personalitatii sale.Avem intruniri publice, avem mitinguri, lipseste doar omul  care sa imprime substanta politica necesara unei miscari nationale anti-PD/Boc/Basescu. Aceasta sansa ar trebui fructificata la maxim de catre stafful lui Crin. Anul trecut am avut prilejul sa particip la o actiune publica a presedintelui PNL in Timisoara. Am ramas placut surprins de usurinta cu care acesta comunica direct cu oamenii de pe strada. Era de o naturalete si o dezinvoltura absolut admirabila.

Nu inteleg de ce Antonescu refuza in acest moment contactul direct cu multimile. Sondajele il crediteaza deja ca fiind cel mai de incredere politician in ochii romanilor. Este un bun inceput. Insa un om politic devine mare cu adevarat doar atunci cand reuseste sa stapaneasca si sa canalizeze instinctele naturale ale multimilor. Este supremul test. Dumnezeu i-a dat lui Crin aceasta insusire, nu inteleg de ce nu si-o pune mai des in valoare. E timpul expunerii directe, e momentul ca antibasescianismul sa fie personalizat. Avem nevoie de un caracter puternic iar Antonescu poate sa fie acesta.

Acum este momentul. Insa aceste momente vin si trec foarte rapid. Este un tren care trebuieste prins. Daca PNL - ul va reusi sa depuna preconizata motiune de cenzura pe legile educatiei asumate in Parlament de catre cabinetul Boc, aceasta va fi in sine o victorie importanta de etapa. Daca in urma acestei motiuni am avea de-aface si cu un guvern demis, atunci Traian Basescu ar trebui sa se gandeasca serios la retragerea din politica. Dar pana atunci mai e mult.

Idiotul Ponta!

***

Uitati-va la fata retardatului astuia! Asta se crede buricul Pamantului, omul de neinlocuit, cel ales de Dumnezeu pentru a conduce eventualul guvern post-Boc. A refuzat orice negociere pe baze paritare cu PNL, a refuzat sa ofere romanilor macar iluzia unui viitor mai bun. Un Idiot si un Retardat care se va afla intodeauna la remorca lui Adrian Nastase si Viorel Hrebenciuc. Mai retineti caracterizarea lui Ilici pentru acest limbric al politicii de Dambovita? "Infatuat si fara substanta", spunea Ion Iliescu despre cel autopropus premier.

Se mira Dobitocul asta ca cei care i-au promis ca vor vota motiunea - vorbim aici de parlamentari din curtea Puterii - au renuntat sa-si mai puna in practica intentia. Pai de ce sa voteze motiunea, bai Cretinule, cand tu nu aduci nimic in loc? Ce faci cu tara aceasta dupa ce il vei fi dat jos pe Boc? Ramane neguvernata? Pentru ce ai mai initiat aceasta actiune parlamentara daca tu, Tampitule, nu aduci nici o alternativa? Doar ca si exercitiu de imagine? De acest aspect sunt absolut sigur.

PNL - ul si Crin Antonescu trebuie sa abandoneze total orice colaborare cu sandramaua pesedista. Trebuie sa caute sustinere in directia minoritatilor, a UDMR si chiar a UNPR. Tactic, se poate ajunge chiar si la colaborari punctuale cu PD - ul. PSD - ul a redevenit toxic pentru politica romaneasca.

Ponta...Dobitocule!

Motiunea de cenzura intre inertia Prostiei si redundanta micului El Che

***
Premisa de la care plec in acest comentariu este aceea ca, in acest moment, Romania beneficiaza de cea mai proasta si mai incompetenta guvernare din epoca moderna a Romaniei, de la Barbu Catargiu incoace. Vorbim de un cabinet care, in doi ani de zile si-a dovedit totala incapacitate de a promova binele public pentru cei multi, pentru ca, indiferent de culoarea politica a partidului sau partidelor care dau guvernarea, acesta trebuie sa fie dezideratul suprem. Cel putin in teorie. Acest guvern prezinta toate tarele sesizabile la cabinetele limitate ca si gandire economica, incapabile de a promova o viziune integratoare pentru societatea pe care o guverneaza.

Bun. Aceasta este realitatea de care ne lovim in fiecare zi. O vedem, o sesizam, stim ca asa stau lucrurile, avem mii de dovezi in acest sens, minut de minut, ora de ora. Ce ne facem insa atunci cand opozitia politica din parlamentul tarii este formata din personalitati de tip plastelina? Cum trebuie sa reactionam noi, ca si chibitii politici internautici, atunci cand vedem ca sensul unui vot eminamente politic este denaturat pe considerente ce tin mai mult de sfera economica? Pentru ca un deputat sau senator formatat pe actualul tipar politic, va marsa intotdeauna la milioanele de euro acordate acum cu darnicie de catre ministerul d-nei Udrea. Si atunci cum sa treaca motiunea de cenzura?

Si mai avem de-aface cu un aspect; ce se va intampla daca  actualul guvern va pica la vot? Pentru ca eu unul nu am inteles nici in ziua de azi, 27.10.2010, ziua votarii motiunii in Parlamentul Romaniei, ce se va pune in locul daramatului cabinet Boc? PSD - ul, irational si total subjugat ideii de a reveni cu orice pret la guvernare, nu s-a catadixit sa ne prezinte o varianta minimala de cooperare cu celalte partide de opozitie. Incapatanarea social-democratilor de al propune pe Victor Ponta ca si premier - adica pe politicianul care mergea taras in fata lui Basescu mai acum un an -  a dinamitat orice proiect de intelegere cu PNL - ul lui Crin Antonescu.  Mult mai rational, liderul liberal a venit cu trei variante de nume de premier foarte respectabile, toti cei trei candidati sustinuti de catre PNL avand un background sanatos in macroeconomie. Din postura de mic intreprinzator in care ma regasesc, cu un bussines bazat exclusiv pe import, nici nu vreau sa aud de un leu slab in raport cu euro. Si asa o ducem destul de greu. Cu o instabilitate monetara pronuntata si cu un euro cotat la limita a 5 lei, aceasta ar insemna moartea a mii de afaceri. Sa nu ne batem joc de oamenii din aceasta tara.

Si mai exista un aspect pe care nu s-a insistat destul; in eventualitatea caderii cabinetului Boc, PSD - ul ar putea guverna alaturi de UNPR, UDMR si minoritati, substituindu-se doar PDL - ului. Iar dupa blog se iteste tot mai tare figura lui Adrian Nastase, cel care a inaugurat regimurile personale in Romania post-decembrista, fiind practic precursorul dictaturii cu iz de telenovela a lui Traian Basescu. Si decat sa am de-aface cu un alt Idiot in fruntea guvernului - recte micul El Che Victor Ponta - prefer sa raman cu actualul. Macar astuia deja ii cunoastem limitele. Prefer rictusul lui Boc in fata surasului de Tampit al lui Victor Ponta.

Acesta e blestemul suprem al acestui neam: totdeauna va avea de ales intre doua rele. Si acest aspect nu reprezinta un dat ci este rezultatul nivelului rezervei de Ratiune care mai exista in acest areal. Vai de noi.