vineri, 23 martie 2012

Cronica unui esec anuntat: Nicolae Robu, primar de Timisoara

***
Pentru orice om de bun simt care traieste sau isi desfasoara activitatea in Timisoara, tine de domeniul evidentei faptul ca actualul edil Gheorghe Ciuhandu a devenit o frana in calea dezvoltarii orasului. Primele doua mandate ale acestuia au insemnat cu adevarat o perioada de avant pentru economia locului. In primii patru ani a beneficiat de guvernarea CDR, pe listele careia si el fusese ales in 1996. Dupa anul 2000, aproape culmea, Timisoara a beneficiat in mod direct de guvernarea Adrian Nastase, demarandu-se proiecte importante pentru viata de zi cu zi a timisorenilor: artere refacute complet, exitul din oras a inteprinderilor poluatoare, etc. De prin 2005 insa, Gheorghe Ciuhandu a devenit o piedica pentru oras, parvenitismul, coruptia si proasta administrare devenind regulile de ghidare ale Primariei.

In 10 iunie vom avea alegeri locale. In cea ce priveste orasul Timisoara, imi pun si eu o intrebare, legitima cred: care este alternativa la atat de uzatul domn Ciuhandu? Intr-o perioada am crezut sincer in steaua d-lui Nicolae Robu. Ezitarile lui din ultima perioada, balbele inadmisibile la un candidat valabil, grefate pe jocul la doua capete practicat de catre jumatatea din USL numita PSD, a facut din fostul rector de la Politehnica, un candidat vulnerabil. Cea mai mare greseala a unui candidat este aceea de a lasa impresia ca nu il intereseaza foarte tare functia pentru care candideaza. Acest fapt are un efect de adormire a propriului electorat, foarte daunatoare rezultatului de la vot. Ori d-l Robu chiar asta face. Mai guraliv si mai convingator mi se pare colegul sau de partid, Dan Radu Rusanu, cel care pare sa isi doreasca mai mult primaria orasului decat insusi dl. Robu. Semnalul transmis de atitudinea publica afisata de catre actualul senator este unul extrem de incert.

Din pacate nici macar apropiatii din PNL nu prea mai stiu ce sa creada despre candidatura lui Robu. Va fi sau nu va fi? Va bate palma - inca o data – USL ul cu Ciuhandu, peste capul timisorenilor, la Bucuresti? Se prea pare ca da. Daca se va intampla acest lucru iar Ciuhandu va castiga un nou mandate de primar, deja nu vom mai vorbi de stagnare ci de regres, in cazul Timisoarei. Mi se par de prost gust aceste infinite tergiversari, care deja , in cazul lui Nicolae Robu - induc idea de inconsistenta si nehotarare.

marți, 20 martie 2012

Dilema alegerilor locale: votam omul sau partidul?

***
Iata ca, acum, in prag de primavara, ne apropiem cu pasi foarte rapizi de exercitiul electoral din 10 iunie cand suntem chemati la urne pentru ai alege pe cei care vor conduce comunitatile locale pentru urmatorii patru ani. Personal, la aceste alegeri voi vota intr-o comuna periurbana din apropierea Timisoarei, locul meu de domiciliu. Desi inca nu a debutat in mod oficial campania electorala, mai toate partidele care conteaza si-au anuntat deja, in mod oficial sau neoficial, candidatii pentru primaria locala. Din pacate pentru mine, candidatul aliantei pe care o sustin de ceva vreme pe acest blog nu prea se ridica la inaltimea asteptarilor mele.

USL a desemnat ca si candidat un domn pesedist cu mari probleme de morala, cu o conduita familiara indoielnica si cu destule tinichele legate de activitatea lui profesionala din trecutul apropiat. Imoral, greu cadrabil in tipologia politicianului acceptabil, domnului respectiv ii va fi foarte greu sa convinga electoratul USL de faptul ca el este cea mai indicata persoana pentru ocuparea fotoliului de edil local. PDL are in vedere o candidatura complet anodina, semn ca nu prea il intereseaza cu adevarat respectiva demnitate. Surpriza - placuta de aceasta data - vine din partea partidului lui "nea Dan", cel care propune localnicilor un candidat cu solide cunostiinte de administratie publica, interesat si cu destule realizari la dosar. Fost primar PDL, demis prin grija presedintelui CJT, Constantin Ostaficiuc pe motiv de Valeriu Tabara cu complicatii pe baza de terenuri de interes pentru rechinii imobiliari, acesta s-a reorientat rapid pentru a avea o umbrela deasupra capului. S-a nimerit ca umbrela sa se numeasca PP-DD. 

UNPR nu conteaza mai deloc, unguri nu prea sunt in localitatea noastra, despre ecologism si ecologie nu se poate vorbi intr-o tara in care locuitorii traiesc perpetuu cu foamea-n gat, deci eu cu cine sa votez? Intrebarea este una reala, fara nici o urma de caragialism. Sa aleg PNL/USL, alianta cu care voi vota cu siguranta la alegerile parlamentare sau sa aleg omul cel mai competent din oferta extrem de saraca prezentata de catre formatiunile politice? Aceasta este realmente o mare dilema.Chiar asa, voi ce o sa votati? Omul sau partidul? Astept macar o idee pertinenta care sa imi propuna o solutie peremptorie pentru votul meu.

luni, 5 martie 2012

Irecuperabilii. Intelectualii lui Basescu si perioada de dupa

***
Categoric ne indreptam cu pasi mici, dar siguri, catre colapsul regimului politic personalizat de catre Traian Basescu. Perpetuarea in politica a familiei actualului presedinte a fost asigurata, odata cu accederea in Parlamentul European a mezinei Elena Basescu. Partidul prezidential va dainui sub o forma sau alta si ii va supravietui politic actualului locatar de la Palatul Cotroceni. Ce se va intampla insa cu cei pe care generic ii numim intelectualii lui Basescu?  Care va fi traiectoria lor profesionala dupa ce personajul pentru care s-au prostituat atata timp in public va parasi prima scena politica?

Desigur, nu ar trebui ca angajarea lor politica de partea unui presedinte care a jucat un rol nefast pentru Romania, sa le afecteze carierele profesionale. Nu. Ei trebuie lasati sa isi practice meseriile pe care le-au dobandit si pentru care detin o certificare. Cand vine insa vorba despre conditia de vector moral al societatii, acesti domni ar trebui sa inteleaga ca raul facut transcende cele doua mandate prezidentiale ale lui Traian Basescu. Ei nu ar mai trebui sa se bucure de conditia de intelighentie, in sensul conferit de practica politica acestui termen. Intelectualii lui Basescu sunt atat de perimati moral datorita asocierii lor la regimul Basescu incat, in perioada imediat urmatoare plecarii de la Cotroceni a lui Traian Basescu, ar trebui sa folosim instrumentalizat termenul de colaborationist. In definitiv, pe spatele unui popor vlaguit datorita unor masuri aberante aplicate de catre guvernarea Basescu, acesti intelectuali angajati au beneficiat de o viata de lux; functii la stat platite regeste, colaborari in presa aservita puterii,  pentru care au incasat si inca incaseaza sume uriase, etc. Imi vine in minte doar exemplul unui masonel de parada, directoras la Muzeul de Arta din Timisoara si dascal la o facultate care produce someri pe banda rulanta. Cumul de functii la stat, salarii babane, trai neneaca pe banii contribuabilului roman.

Oamenii cu un asemenea profil moral, indiferent de cat de intelectuali se cred, sunt irecuperabili pentru o societate a normalitatii, care, invariabil, va lua locul atat de nevroticei Romanii a lui Traian Basescu. Ei sunt campionii curlingismului, ai odelor inaltate iubitului conducator, ai galetilor cu scarna aruncate in capul opozitiei politice. Ei sunt goebbelsii zilelor noastre, cei care dau tonul corului de latrai prezidentiali. Nimic nu ii califica in ocuparea unui loc de rector al vietii publice intr-o Romanie a bunului simt. Nu. Ei sunt irecuperabili. Fara a discuta opera unora dintre cei care compun corul adulatorilor lui Traian Basescu, personajele acestea sunt compromise moral de fraternitatea aratata unui regim care a facut din Romania o tara de mana a treia pe harta lumii. Ei sunt la fel de vinovati precum actualul presedinte. Ei au stiut intotdeauna ce inseamna Traian Basescu ca si politician, dar, de dragul ciozvartelor aruncate dinspre palatul Cotroceni, au preferat sa oculteze caracterul infect al idolului lor.

Romania post-Basescu are nevoie de caractere, de oameni morali capabili de a misca carul din mijlocul mocirlei. Vremea jumatatilor de masura ar trebui sa apuna. Cand vorbesc de jumatati de masura ma refer la asumarea deschisa a ideologiei liberale cu tot ce inseamna ea, fara compromisuri legate de coabitarea cu PSD. Vreau sa salut aici aparitia unui articol programatic, semnat de catre Stefan Szobotka pe site-ul Romaniei Liberale. Pledoaria pentru o noua strategie a PNL - pentru ca la ea fac referire - ne arata faptul ca exista inca minti destupate, capabile de a articula intr-un tot unitar mai toate ideile care ne strabat mintea dar care nu isi gasesc un corpus propriu in scrierile personale. Deci se poate.

sâmbătă, 25 februarie 2012

Piata Operei, extrema urgenta!

***
Acum, odata cu ivirea primelor semne ale primaverii ce se va instala in curand, este de asteptat ca manifestatiile publice in care se cere in primul rand demisia lui Traian Basescu si a guvernului actual sa capete amploare. Oamenii au iesit in strada si la -20 de grade, facand uz de dreptul lor de a nu fi de-acord cu actuala stare de lucruri din tara noastra. Imi scot palaria in fata acestor persoane principiale deoarece ele au sters cu buretele o rusine enorma, anume aceea de a accepta ca pe un dat toate idioteniile comise impotriva romanilor de catre un guvern corupt si un presedinte imoral.

Referindu-ma strict la Timisoara, orasul unde traiesc cea mai mare parte a timpului, nu pot sa nu constat faptul ca demonstratiile anti-guvernamentale au fost confiscate de catre o aripa a PDL, anume partidul lui Dan Diaconescu, PP-DD. Am trecut in saptamanile trecute de vreo trei-patru ori in momentele in care cei de-acolo isi spuneau pasurile. Atmosfera este una de studio OTV, in care un individ precum Lorin Fortuna, cel in al carui program intalnim doleante precum schimbarea stemei de stat, prin eliminarea simbolului predominant animalier vulturian (acvila), precum si a celorlalte simboluri animaliere care sunt nebenefice din punct de vedere ezoteric (leu, vultur mic, pesti) pentru civilizatia noastra, deoarece au apartinut unor civilizatii virtuale oligarhice agresionale civilizational care au agresat inclusiv Civilizatia Virtuala Goriliana, din care facem parte (aducandu-i grave prejudicii in evolutia sa existentiala civilizationala), precum si inlaturarea simbolului crucii, ce reprezinta religia crestina, care este o religie falsa si subversive, a ajuns sa fie considerat lider al pietii. Nu sunt un elitist din punct de vedere al asocierilor personale, dar parca traiesti o stare de jena afisandu-te in compania unor asemenea domni.

Colac peste pupaza, in aceste zile s-a savarsit din viata, la Bucuresti, in drum spre studioul OTV, un alt “lider” al pietei, Marius Tudose, Dumnezeu sa-l odihneasca. Revolutionarii din Piata Operei nu au pierdut ocazia de a se da in stamba, afirmand sus si tare ca respectivul domn a fost ucis de catre SRI prin intermediul unor atacuri psihotronice. Mda, OTV in toata regula. Bineinteles ca la procesiunea de inhumare, al carei traseu nu a ocolit centrul orasului, a participat chiar presedintele virtual al Romaniei, nea Dan Diaconescu.

Pacat de spiritual Timisoarei, cu tot cea ce a insemnat el. Pacat de locul numit Piata Operei, acum pangarit de prezenta unor persoane care, in cel mai bun caz, ar avea loc in menajeria circului unui balci de tara.

joi, 23 februarie 2012

Este Crin Antonescu puturos?

***
Ba, poate o fi, nu zic. Dar ca lider politic este excelent. O fi puturos poate, dar ce ii mai pune el la munca pe oranjgutanii de pe bloguri si de pe forumuri, ce ii mai capaciteaza sa munceasca pentru banii lor...ai-ai-ai! Ce presedinte o sa fie asta!

luni, 20 februarie 2012

Guvernarea perfecta

***
Ieri, fiind duminica, am primit vizita unor prieteni mai vechi. Ea - apolitica si echidistanta, el - pedelist cu vechi state, candidat pentru un loc de consilier local in localitatea unde domiciliez. Apropo, ca o paranteza, nu stiu cum se face ca, cel putin in localitatea de domiciliu, majoritatea prietenilor mei pe care ii intereseaza si politica, sunt fie pedelisti, fie pesedisti, ba chiar si DD-isti, iar penelisti nu am decat unul singur. E adevarat, de soi, dar doar unul. Bun, deci cafele  - cafele, Jackie-Jackie, Cola-Cola si iata ca am ajuns si la politica. Eu imi spun puctul de vedere, conform caruia Ungureanu este un tradator al PNL iar guvernul lui nu este altceva decat o adunatura de pupili.
El contraargumenteaza, bineinteles, astfel incat sticla de Jack Daniels se duce ca prin minune. Adevarul e ca era si varianta de mic litraj. In fine, doar amanunte neesentiale. In optica lui, Ungureanu va reusi sa unifice dreapta romaneasca, e un bun administrator, are o imagine mult mai bine conturata decat Emil Boc si alte asemenea aberatii. Eu combat cam tot ce afirma el, uneori si de dragul conversatiei. Exasperat de contrele mele, el mi-a pus o intrebare la al carui raspuns, recunosc, a trebuit sa ma gandesc mult in sinea mea, pentru al sintetiza in cateva vorbe. Intrebarea prietenului meu era ce este o buna guvernare?

Sintetic, esenta bunei guvernarii este una destul de simpla; 90% administratie si doar 10% politica. Raspunsul acesta il aveam in minte de multa vreme, deoarece intrebarea care l-a generat m-a framantat in anumite momente. In clipa in care schimbarea culorii politice a unei guvernari va insemna doar inlocuirea oamenilor din frontline iar functionarii capabili vor ramane in post, precum niste adevarati profesionisti, atuci vom avea parte de o guvernare eficienta. Politica trebuie doar sa dea directiile de actiune si nimic mai mult. Aplicarea politicilor macro si microsociale este sarcina functionarilor, a celor care au habar cum se face acest lucru. Spre exemplu, intr-o tara de marimea Marii Britanii, in momentul in care se realizeaza alternanta la guvernare, se schimba doar in jur de trei sute de functionari. Restul raman in posturile lor deoarece ei sunt acolo niste profesionisti care aplica decizia guvernamentala.

In Romania lui Basescu pana si portarii de la institutiile publice de stat au fost numiti pe criterii politice, care nu au nimic de-a face cu profesionalismul. Cat timp aceste tare se vor perpetua, Romania nu va depasi statutul de Cenusareasa a Uniunii Europene.

miercuri, 15 februarie 2012

Romania Liberala si dusmanii ei

***
Parafrazandu-l pe ilustrul ganditor austriac Karl Popper, autorul lucrarii "Societatea civila si dusmanii ei", nu pot sa nu ma intreb cine din aceasta tara nu doreste aparitia unui proiect politico-ideologic complementar PNL, capabil de a genera curente, dezbateri, modalitati de actiune in cadrul ideologiei liberale, cea atat de des pomenita dar atat de inexistenta in tara noastra. Initiativa unor tineri liberali afiliati PNL sau cu evolutie paralela partidului, concretizata in proiectul programatic al Romaniei Liberale, este atacat nu atat din interiorul formatiunii politice liberale ci, individual, de catre Sorin Rosca Stanescu. Calitatea pe care si-o asuma SRS atunci cand ataca, destul de dezlanat, nou-aparuta miscare, este foarte difuza. Sa fie vorba de ziaristul Rosca Stanescu? Nu cred, deoarece el a murit odata cu ziarul Ziua. Atunci o fi vorba de proaspatul membru PNL Sorin Rosca Stanescu? Se poate, dar nu cred ca a fost indemnat de catre cineva de la varful partidului sa o faca, deoarece, dupa cum pomeneam mai sus, acest think-tank al tineretului liberal poate fi complementar PNL si nu concurent lui.

Atunci ce il mana in lupta pe SRS? Cred ca aici avem de-a face mai mult cu un reflex de scribalau de partid. Si nu de partid liberal ci de partid comunist, care nu accepta nici o deviatie de la inchipuita ortodoxie ideologica pe care o serveste. Dar totusi exista o ideologie clar definita in cadrul PNL? La aceasta interogatie raspunsul meu este unul mai degraba negativ. Din pacate, in ultimii ani liberalii si-au cam neglijat la maxim componenta ideologica a discursului lor politic. Ca sa o spunem pe sleau, in acest moment PNL apare mai degraba ca o formatiune politica dezideologizata, incapabila de a-si intelege locul si menirea ei pe scena politica romaneasca. Alunecarea treptata catre stanga esicherului politic reprezinta un fapt destul de vizibil chiar si pentru cineva nefamiliarizat cu discursurile ideologice. PNL pare sa isi fi pierdut busola politica, ratacind pe mari si oceane descoperite de altii si neglijand mostenirea venita dintr-un trecut glorios. In acest context ar fi trebuit salutata aparitia unei miscari intelectuale care promite sa readuca la viata, sa reinoiasca si sa dea o noua si moderna reinterpretare ideilor clasice ale liberalismului.

In schimb insa, dl. Rosca Stanescu intelege sa improste cu scarna pe toti cei care inteleg ca liberalismul trebuie discutat din punct de vedere ideologic, pe cei care au indraznit sa fondeze o miscare internautica unde sunt asumate idei liberale mai clare decat in orice document de partid. In opinia fostului director al ziarului "Ziua", acestia nu sunt altceva decat niste liberali din pubela, buni doar de dispretuit deoarece ei indraznesc sa puna sub semnul intrebarii natura ideologica a aliantei dintre PNL si PSD. Nu domnule Stanescu, nu ei sunt demni de a fi dispretuiti ci cei care, pe fondul incredibilului recul politic inregistrat de catre Traian Basescu, nu reusesc sa vorbeasca aceasi limba in vederea asaltului final asupra Puterii. Nu cunosc personal pe nici unul dintre membrii fondatori ai miscarii, insa ma indoiesc ca Stefan Szobotka, Bogdan Duca sau Gheorghe Hitila mor de dragul PDL sau a altor partide pseudoliberale. Nu, ei isi doresc ca PNL sa isi reia locul sau traditional pe esicherul politicii romanesti. Doresc o reideologizare a partidului, o revendicare mult mai puternica a radacinilor, o ancorare mult mai reala in principiile liberalismului politico-economic.

Romania Liberala reprezinta o sansa enorma pentru PNL. In conditiile in care acest partid a fost vaduvit in ultima perioada de aportul unui think-tank adevarat, rolul Romaniei Liberale poate sa creasca exponential.Chiar este de dorit un asemenea lucru.