Inca de la inceputul marilor dezvaluiri marca WikiLeaks marturisesc ca am fost reticent in fata avalansei de cablograme diplomatice americane deversate pe diferite canale in mass-media internationala. Multi au considerat ca prin aportul organizatiei nonguvernamentale condusa de catre Julian Assange, s-a ajuns la o reflectare mult mai realista a evenimentelor care au avut loc deja in lume, a mecanismelor, a cauzelor, a pozitiilor clare sau voalate,exprimate deschis sau ascunse marelui public de catre principalii actori ai lumii in care traim.
Parerea mea este ca WikiLeaks este doar o iluzie abil intretinuta de catre forte guvernamentale nu doar din Statele Unite ci din mai multe tari. Este atat un instrument de presiune cat si un mijloc de comunicare cu cei interesati de mersul afacerilor globale. Iata ca dupa mai multe amenintari, a venit si randul tarii noastre sa isi ia portia de Wikileaks. Numai ca, pe langa confirmarile unor teorii deja expuse in fata cititorilor acestui blog (complicitatea Basescu - Geoana, formalismul conflictului dintre PSD si Traian Basescu, etc), cablogramele diplomatice americane expediate de la Bucuresti, ne arata ca si americanii sunt predispusi aceluiasi tip de țațism, de barfa de cancelarie exact precum politicienii nostrii. Nu vad nici cea mai mica diferenta dintre iesirile publice ale unui presedinte precum Traian Basescu si continutul telegramelor facute publice de catre WikiLeaks.
Informatiile care transpar din cuprinsul lor sunt culese fie din presa avida de senzational, fie simple zvonuri cu ceva aroma de posibil adevar. Ori cei care practica acest gen de culegere de informatii sunt totusi cetateni americani, reprezentantii celei mai puternice democratii din lume. Singurul aspect interesant reliefat de publicarea acestui set de cablograme il reprezinta tragicul spectacol al preumblarii marimilor publice romanesti pe la ambasada americana, ca sa se de-a in gat unul pe altul la stapanirea de la Washington. Penibil spectacol, tragici actorii! De la politicieni pana la ziaristi cu staif, toti au dat cu subsemnatul in fata reprezentantilor din Romania ai Unchiului Sam.
Care mai este deosebirea dintre Serghei Kavtaradze si Nicholas Taubman? Poate doar epoca, generatiile care ii despart si faptul ca reprezinta imperii diferite. In rest, aceeasi Marie cu alta palarie.Acum vreo trei saptamani am terminat de citit o carte interesanta, semnata de catre un laureat al Premiului Pulitzer, Tim Weiner.Titlul ei? CIA - o istorie secreta. Concluzia autorului? CIA este o organizatie costisitoare, periculoasă, profund disfuncţională şi depăşită strategic. Si mai practica cu mult succes țațismul, ca mijloc de comunicare oficiala, am adauga noi.
Si totusi Wikileaks continua sa sucite un nebanuit interes ;)
RăspundețiȘtergereLa fel precum procesul de divort dintre Pepe si Zavoranca. Exact despre asta vorbeam; tatism in stare pura!
RăspundețiȘtergereNu fac pe grozavul, dar pe mine Wikileaks-ul mă plictiseşte la culme. Prefer să decelez eu singur, cu capul meu, dacă cineva e pro-rus sau pro-american, dacă unul e beţivan profesionist şi altul un miorlăitor penibil, care ,,zgârâie cu gheruţele...''. Bârfele, şmenurile şi şuşanelele mă lasă, de obicei, rece. Înjur, ca pentru mine, şi trec mai departe, insensibil la şmecheriile astea, cum să le zic,... ieftine.
RăspundețiȘtergerePe mine mă revoltă când cineva mă ia de prost, spunându-mi, de exemplu, că ce văd nu e adevărat. Adică, dacă eu văd cu ochii mei că un ins îi dă un dos de palmă unui copil, iar insul mă ia de fraier, spunând că am văzut prost, mă simt insultat. Aşa şi cu Wikileaks: manipulările şi diversiunile acestei ,,iluzii abil întreţinute'' mă deranjează într-atât, încât pur şi simplu le ignor.
Florine, din pacate sunt destui care inca prizeaza cu pofta senzationalul. Naivitatea romanului este deja proverbiala. Problema e ca nici afara nu se mai face foarte clar distinctia dintre mistificare si adevar. Te uiti pe informatiile trimise de Ambasada americana catre Washington si te crucesti. Astia chiar se plictisesc de moarte in Romania.
RăspundețiȘtergereBuna! Ma simt nevoit sa va contrazic. Wikileaks aduce CONFIRMARI. Pana cum ce scriai pe site erau suspiciuni.Nu toti sunt ca noi. Pentru multi, a fost un soc. In plus, MAGNITUDINEA fenomenului de "spovedaniue la ambasada" este socanta chiar si pentru mine. Unde mergem? Mai fugarim persoanele publice cu CNSAS, cand in deplina libertate oamenii aleg sa toarne? Pe vremea lui Ceausescu era totusi ceva dramatic. Acum este murdarie in stare pura. Anularea datoriilor IRAKULUI fara o minima consultare ne aduce cu un pas mai aproape de tradarea interesului national. Haide sa nu mai fim autosuficienti in inteligenta noastra. Normal ca secretele adevarate, americanii le tin pentru ei. Dar ne-au aratat clasa noastra politica. Poate fac pe istetul, dar e o invitatie discreta la o reforma politica substantiala.
RăspundețiȘtergereDa, din pacate ca orice scandal de presa din Romania, si acesta va trece precum un foc de paie. Cred ca ar trebui totusi sa privim de unde a inceput afacerea Wikileaks in Romania.
RăspundețiȘtergere